Profesorul de religie - reflecții la sfârșit de an școlar

Un articol de: Prof. Elena-Mariana Bălan - 06 Iulie 2020

Orice sfârșit de an școlar atrage după sine momentul bilanțului, al evaluării și autoevaluării activității desfășurate de către profesor și elevii săi. Pentru dascăli, acesta este un moment important de reflecție asupra întregului proces didactic desfășurat, a felului în care au fost atinse obiectivele propuse și la cât de mulțumiți suntem de ceea ce am realizat. 

Ca și ceilalți profesori din învățământul preuniversitar, și dascălii de religie privesc în urmă la ceea ce a fost un an școlar atipic, neaștep­tat, plin cu elemente inedite și provocări. Ne amintim, desigur, debutul anului școlar, cu bine cunoscutele controverse legate de prezența preoților în școli pentru oficierea rugăciunii de binecuvântare la început de școală. A fost un moment de încercare, iar profesorii de religie au îndeplinit încă o dată, cu succes, rolul de mediatori în relația părinți-Școa­lă-Biserică, reușind să reunească acești importanți actori educațio­nali. Apoi, profesorii de religie au purces cu încredere și speranță înnoi­tă spre desfășurarea activită­ții didactice obișnuite, având, o dată în plus, confirmarea elevilor cu privire la rolul și importanța prezenței lor în componența corpului profesoral. 

Cunoaștem cu toții importanța fiecărei discipline din curriculum în educarea și formarea caracterului copilului și care vizează atât pregătirea lui în domeniul știin­țe­lor exacte, cât și în cel al știin­țelor socio-umaniste. În rândul acestora din urmă se află Religia, ca disciplină de studiu ce promo­vea­ză valorile moralității fără de care omul nu-și poate atinge cu ade­vărat potențialul de ființă creată de Dumnezeu după chipul și asemănarea Sa.

Provocări în pandemie

Ora de religie continuă să se regăsească în preferințele elevilor, fapt datorat atât educației creștine din familie și interesului elevilor față de conținuturile din programa școlară, cât și metodelor și mij­loacelor didactice inovative folo­site de profesorii de religie la clasă. O ocazie neașteptată pentru a demonstra cât de interesante și atrăgătoare sunt pentru copii activitățile desfășurate la ora de religie a constituit-o perioada închiderii școlilor din cauza pandemiei de COVID-19 și conti­nuarea învățării în mediul virtual.

rovocările majore pentru profesorii de religie au fost adaptarea la predarea on-line, identificarea soluțiilor de comunicare pentru men­ținerea în legătură cu elevii și părinții acestora, continuarea procesului instructiv-educativ și de susținere din punct de vedere moral pe perioada pandemiei. Profesorii de religie au reacționat prompt și au dovedit că au abili­tă­țile necesare utilizării tehnologiei în procesul educativ, dar și mul­tă creativitate. Au apelat la manualele de religie digitale, au elaborat materiale didactice video, incluse în proiecte și scenarii de învățare în care să se folosească platformele on-line, au pășit în stu­diourile de televiziune, reali­zând demersurile necesare spriji­nirii elevilor în continuarea învă­țării. S-a putut observa, astfel, o continuare rodnică a relației de parteneriat între Școală și Bise­rică, prin profesorul de religie, în sprijinul elevilor și familiilor lor. În urma conlucrării dintre Inspectoratul Școlar al Municipiului București și Sectorul teologic-edu­ca­țional al Patriarhiei Române, s-a desfășurat săptămânal Ora de Religie pentru fiecare nivel de învățământ: primar, gimnazial și liceal, în cadrul programului postului de televiziune TRINITAS TV. A fost o inițiativă necesară și lău­dabilă, cu un mare impact în rândul elevilor, părinților și profesorilor de religie. 

Demararea acestui proiect, cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, a făcut posibile continuarea educației moral-religioase a elevilor pe perioada pandemiei, menținerea aproape de școală atât a elevilor de la orașe, cât mai ales a celor din mediul rural, care nu puteau beneficia de orele on-line. Dincolo de aceasta însă, Ora de Religie de la TRINITAS TV a fost și un prilej de a aduce în atenția societății românești un exemplu despre ce înseamnă ora de religie, cum se desfă­șoară ea, ce tipuri de acti­vi­tăți se propun în funcție de parti­cu­laritățile de vârstă ale elevilor și despre valorile morale creștine care sunt cultivate în cadrul ei: iu­birea față de Dumnezeu și față de semeni, comuniunea prin rugă­ciune, credința ca fundament al existenței omului în lume, nădej­dea spre mai bine, solidaritatea între oameni, valoarea eternă a faptelor bune, frumusețea sufletului omenesc îmbogățit prin vir­tuți, sfințenia ca ideal al vieții creș­tine, toate pornind de la semnifica­țiile celor mai importante sărbători creștin-ortodoxe: Învierea și Înăl­țarea Domnului, Pogorârea Sfântului Duh, Sfânta Treime. 

Profesorul de religie, un sprijin real

Profesorul de religie a dobândit un chip și un nume, o imagine concretă și o prezență vizibilă. S-au putut observa bucuria, entuziasmul, devotamentul și creativitatea pedagogică în activitatea desfă­șu­rată în fața camerelor de luat ve­deri, ca rezultate ale convingerii că dincolo de ecran se află elevii, iar grija profesorilor de religie față de sufletele acestora nu trebuie să înceteze, indiferent de greutățile perioadei pe care o traversează societatea. Folosind un limbaj al credinței accesibil și conectat la realitatea vieții de zi cu zi, profesorul de religie a încetat să mai fie un necunoscut pentru telespectatori, devenind un sprijin real și un ghid spre cunoașterea și aprofundarea învățăturii de credință creștin-ortodoxă, nu doar pentru elevii, ci și pentru adulții care au ales să participe la Ora de Religie de la TRINITAS TV. Demersul didactic a fost orientat către forma­rea și cultivarea valorilor și virtu­ți­lor creștine, pornindu-se de la învă­ță­tura creștin-ortodoxă expri­mată în scrierile biblice, textele isto­rice, patristice sau în iconogra­fie, continuând cu explicarea sensurilor și încheind cu exemple concrete de punere în aplicare a con­ți­nu­tu­rilor prezentate în cadrul celor 20 de minute de emisie, pentru fiecare nivel de studiu.

În calitate de participant direct în cadrul acestui proiect, pot afirma că a fost o experiență pe cât de neașteptată, pe atât de fru­moasă din mai multe puncte de vedere. Mai întâi profesional, această experiență a constituit o provocare în privința alegerii temelor cu un conținut cât mai generos și mai relevant sub aspect moral, ținându-se cont de aplicabilitatea acestor conținuturi în viața de zi cu zi a elevilor. Selectarea acestora s-a făcut cu mare atenție, iar recomandările pentru punerea lor în aplicare nu au fost obligatorii, ci doar sugestii cu scopul de a le permite elevilor să-și exerseze în deplină libertate pornirea interioară firească spre frumos, bine, adevăr, curăție, sfințenie. 
Apoi, emoțional, această expe­riență a constituit o provocare pentru capacitatea noastră, a profesorilor, de a ne gestiona propriile sentimente, inerente într-un ase­menea context care presupunea ie­șirea din zona de confort și depă­șirea acelei temeri în fața noului. Deși obișnuiți să vorbim elevilor zilnic, prezentarea unei lecții în fața camerei de filmat s-a dovedit destul de dificilă, deși interesantă. Am simțit, însă, prin intermediul mesajelor numeroase de încurajare și apreciere pe care le-am primit, sprijinul permanent al elevilor și al părinților, al colegilor profesori de religie sau de alte discipline.

În concluzie, aș spune că a fost un an școlar al provocărilor, anticipat în lumina Duhului Sfânt de către membrii Sfântului Sinod atunci când, acum aproape doi ani, au considerat oportun să consacre 2020 ca An omagial al pastorației părinților și copiilor. A fost un an pe care toți profesorii de religie l-au omagiat așezându-se ei înșiși sub semnul pastorației față de elevi și familiile lor, în sensul îngrijirii de hrana sufletească a acestora, prin cuvântul de învățătură atât de necesar în această perioadă dificilă, prin îndrumarea sufleteas­că oferită cu ajutorul tehnologiei și prin propriul lor exemplu de iubire și de echilibru, ca mărturi­si­tori ai credinței neclintite în bunătatea și iubirea nesfârșită a lui Dumnezeu față de oameni.

(Elena-Mariana Bălan este profesoară la Colegiul Tehnic Mecanic „Grivița” din București)