Proiectul legii educaţiei nu este agreat de profesorii universitari

Ministrul Educaţiei, Daniel Funeriu, a spus, în cadrul unei dezbateri, că este decis să meargă până la capăt în elaborarea legii educaţiei. În perioada 25-31 martie, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului organizează mai multe dezbateri de lucru cu partenerii sociali pe tema proiectului legii educaţiei naţionale.

"Eu sunt decis să duc acest proces legislativ până la capăt. Este limpede că societatea românească are nevoie de un nou cadru de dezvoltare a învăţământului şi că unii care se prezintă ca reprezentanţi ai unei părţi din societatea românească nu reprezintă acest lucru", a spus ministrul, care a explicat reprezentanţilor unor ONG-uri în ce constă proiectul. Pentru învăţământul preuniversitar, prevederile legii se referă la descentralizarea procesului de recrutare şi încadrare a resursei umane, descentralizarea conducerii şcolilor şi a curriculei. În context, ministrul a accentuat asupra necesităţii unei corelări între programa şcolară şi evaluare. La nivel universitar, prevederile legii se referă la concentrarea resurselor financiare şi conectarea universităţilor la viaţa reală şi a comunităţii, la conducerea universităţilor, ierarhizarea programului de studiu. Participanţii la întâlnire au atras atenţia asupra absenţei unor prevederi referitoare la cuantificarea nivelului de performanţă a cadrului didactic şi a şcolii, al disocierii între educaţie formală şi informală, reformularea prevederilor privind activităţile de voluntariat, problema abandonului şcolar şi neparticipării la procesul de învăţământ a copiilor săraci etc. Membrii Senatului Universităţii "Alexandru Ioan Cuza" (UAIC) din Iaşi propun prelungirea termenului de dezbatere publică a proiectului viitoarei legi a educaţiei cu două-trei luni. Membrii Senatului UAIC consideră că actualul proiect de lege nu propune autonomia universitară în sens deplin, ci restrânge actuala autonomie academică şi deschide calea pentru "politizarea" universităţilor. În opinia profesorilor de la Universitatea "Babeş-Bolyai" din Cluj, proiectul legii educaţiei naţionale trebuie să fie revizuit corespunzător modelului european şi cerinţelor actuale ale societăţii româneşti. Decanul Facultăţii de Business, Cristian Chifu, consideră că "de o gravitate extremă sunt golirea de conţinut a autonomiei universitare, locul marginal acordat cercetării şi inovării, scoaterea din sistemul naţional de educaţie a personalităţilor de vârf, a profesorilor de a căror expertiză România are atât de multă nevoie". Aproape 80 de rectori de la universităţile de stat şi private din ţară, membri ai Consiliului Naţional al Rectorilor (CNR), au respins proiectul legii educaţiei. Preşedintele CNR, Ecaterina Andronescu, a spus că o echipă a CNR va lucra două luni la proiectul de lege, atât la propunerile privind învăţământul preuniversitar, cât şi cel universitar, astfel încât proiectul legii educaţiei cu modificările aduse de CNR să dea "stabilitate şi predictibilitate" sistemului educaţional.