Propuneri pentru un sistem de management al riscurilor agricole
Sistemul de gestionare a riscurilor agricole din România este depăşit şi necesită o restructurare urgentă, întrucât următoarea secetă sau şoc economic ar putea avea efecte devastatoare, avertizează o organizație a fermierilor. Mai mult, faptul că doar 29% din terenurile agricole sunt asigurate arată că milioane de hectare sunt descoperite în fața calamităților și riscă pierderi economice semnificative.
Conform Clubului Fermierilor Români (CFRO), agricultura este vulnerabilă mai ales la fenomene climatice extreme şi fluctuaţii de preţuri, iar cifrele din ultimii ani sunt ilustrative în acest sens. „În 2024, producţia de porumb s-a prăbuşit cu peste 31% din cauza secetei extreme, în timp ce producţia totală de cereale a scăzut cu 14%, iar la floarea-soarelui cu peste 26%. Situaţia din 2022 a fost şi mai dramatică: România a înregistrat un declin de 32% la cereale”, se arată într-o analiză realizată de CFRO, preluată de Agerpres.
Vulnerabilitatea sectorului este amplificată de faptul că mai puţin de o treime (29%) din terenurile arabile sunt asigurate - 2,26 milioane de hectare din totalul de circa 8 milioane, restul de peste 5 milioane ha fiind complet neprotejate.
Mai mult, volatilitatea pieţei globale, cauzată de războiul din Ucraina și alte crize suprapuse, agravează situaţia. În 2022, preţurile la grâu şi porumb au atins maxime istorice, iar preţul îngrăşămintelor a explodat, pentru ca ulterior să scadă abrupt. În acel an, România a pierdut 3 miliarde de euro, din cauza diferenţei dintre costurile ridicate de producţie şi preţurile scăzute de vânzare.
Sistemul actual de gestionare a calamităţilor se bazează pe compensaţii tardive şi insuficiente, susține Clubul Fermierilor. Guvernul anunţă despăgubiri după producerea dezastrelor, dar bugetele sunt adesea insuficiente, iar procesul birocratic întârzie sprijinul efectiv.
În aceste condiții, arată experții citați în analiză, se impune crearea unui Sistem Naţional Integrat de Management al Riscurilor, care să combine fonduri mutuale, asigurări subvenţionate, intervenţii guvernamentale şi parteneriate public-private. Clubul Fermierilor, care a inițiat un grup de lucru pe această temă, detaliază instrumentele financiare care ar putea fi implementate: contracte forward/futures pentru stabilizarea preţurilor, conturi de economii pentru criză cu facilităţi fiscale, linii de credit anti-ciclice garantate de stat, asigurări care despăgubesc automat la atingerea unor parametri de secetă, un hub pentru alerte timpurii către fermieri.
„Nu mai este suficient să intervenim pompieristic cu ajutoare de criză. Viitorul agriculturii depinde de capacitatea noastră de a construi un sistem în care fermierii să fie protejaţi şi susţinuţi să treacă peste şocuri”, a transmis Florian Ciolacu, director executiv al CFRO. (C.Z.)