Regimul alimentar şi de viaţă al bolnavilor de ascită

Ascita răspunde foarte bine la tratamentele naturiste, acestea trebuind să fie însoţite, însă, de un regim alimentar şi de viaţă echilibrat şi riguros.

În timpul crizelor de ascită cirotică se începe cu câteva zile de repaus alimentar, restricţie de sare, consumând numai lichide: sucuri din legume proaspete (morcov, sfeclă roşie, varză, ţelină, pătrunjel rădăcini, tomate şi ridichi negre necurăţate de coajă şi rase fin în piure de cartofi), sucuri şi compoturi din fructe, precum şi ceaiuri medicinale diuretice. Treptat, vor intra în alimentaţie produse lactate (lapte dulce, iaurt, brânză de vaci, caş dulce, urdă, telemea), grâu şi orz germinat, pâine veche de o zi, paste făinoase, rasol din carne slabă de vită, pasăre şi peşte alb, untdelemn crud, margarină şi condimente aromate (mărar, pătrunjel, leuştean, cimbru, dafin), pentru a stimula apetitul în cazul dietei hiposodate. Foarte bune efecte are supa preparată dintr-o ceapă fiartă în lapte, consumată zilnic la masa de amiază. Dimineaţa şi seara este recomandat sucul de ceapă (un păhărel într-o cană cu lapte dulce, cald şi îndulcit cu miere), din care se ia câte o lingură cu acţiune diuretică în ascită. La persoanele care suportă usturoiul este indicat să se consume zilnic minimum 2-3 căţei sau suc obţinut prin stoarcerea a trei căpăţâni, care se bea în fiecare dimineaţă, pe stomacul gol, fără a mânca nimic până la ora prânzului. Salatele, consumate zilnic, trebuie să conţină varză crudă, lăctucă, pătrunjel, mărar, spanac, năsturel. Timp de două luni se va urma o cură cu fructe proaspete (cireşe, vişine, caise, piersici, prune, gutui, pepeni verzi, căpşuni, agrişe, afine, fragi, coacăze negre şi roşii, lămâi, portocale), cu efecte de mărire a diurezei, creşterea rezervei de glicogen a ficatului şi îmbunătăţirea funcţiei de dezintoxicare. Cura de struguri, consumaţi dimineaţa pe nemâncate, la ora 11:00, şi seara, la ora 17:00, s-a dovedit foarte eficientă în combaterea ascitei declanşată în urma unei hepatite. Sucul obţinut la storcător, din fructe coapte de soc sau din frunze bine spălate de ţelină, este deosebit de util în diferite faze ale ascitei. O linguriţă de ulei de măsline sau de bostan, luată seara, ajută mult defecaţia. Ca alimente interzise din hrana zilnică sunt: grăsimea animală, slănina, tocăturile, mezelurile, afumăturile, pastrama, măruntaiele, viscerele, creierul, carnea (de porc, oaie, raţă, gâscă, vânat şi peşte gras). Sunt excluse şi sosurile cu rântaşi, prăjeli, conserve din carne, sardele, unt sărat, murături, muştar, condimente iuţi, alcooluri tari, cacao, ciocolată, coca-cola, îngheţată. Din cauza acumulării de lichide în corp, se impune diminuarea consumului zilnic de apă, concomitent cu respectarea dietei hiposodice. În timpul crizelor, bolnavul va sta în pat şi i se vor aplica, în zona ficatului şi pe abdomenul umflat, comprese calde cu oţet diluat, parafină, săculeţi cu flori de fân sau cataplasme cu frunze de varză, ridichi rase, ceapă, hrean, ienupăr, tărâţe sau argilă. Cataplasmele cu seminţe de in şi frunze de nalbă mare vor înmuia pielea extinsă de pe abdomen. Se vor evita eforturile fizice şi intelectuale prelungite, infecţiile interne, alcoolurile tari, băuturile acidulate sintetice.