Religia rămâne disciplină obligatorie în liceu

Reprezentaţii cultelor religioase din România s-au întâlnit ieri la Patriarhie în vederea analizării proiectului legii învăţământului preuniversitar. În cuvântul de deschidere, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a subliniat rolul pe care disciplina religie l-a avut şi îl are în societatea românească. Liliana Preoteasa, director general pentru învăţământul preuniversitar în Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, a declarat: „Vom rămâne la formularea care există actualmente în lege, astfel încât religia să apară ca disciplină obligatorie în trunchiul comun pentru învăţământul primar, gimnazial şi liceal“.

Sub preşedinţia Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, la Palatul Patriarhiei din Bucureşti, s-a desfăşurat ieri, 29 februarie, o consfătuire a reprezentanţilor cultelor religioase recunoscute în România, în vederea analizării proiectului legii învăţământului preuniversitar. La acest eveniment, organizat de Sectorul de Învăţământ teologic şi educaţie religioasă al Patriarhiei Române, au participat: PF Părinte Patriarh Daniel, PS Ciprian Câmpineanul, Episcop-vicar patriarhal, precum şi şefi de culte şi reprezentanţi ai cultelor religioase recunoscute în România, cu excepţia cultului Martorii lui Iehova. Din partea Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului au fost prezenţi: Liliana Preoteasa, director general pentru învăţământ preuniversitar, Corina Cherteş, consilier personal al ministrului, şi Vasile Timiş, inspector general pentru disciplina Religie. Ministerul Culturii şi Cultelor a fost reprezentat de Ştefan Ioniţă, director al Direcţiei Relaţii Culte, şi Florinel Frunză, şef serviciu Asistenţă Învăţământ. „Nu apărăm un drept, ci dorim să fim utili“ În cuvântul de deschidere, Preafericitul Patriarh Daniel a subliniat rolul pe care disciplina religie l-a avut şi îl are în societatea românească: „Dorim să reamintim faptul că religia în şcoală este o tradiţie românească, întreruptă doar în timpul comunismului ateu. După schimbările din 1989, a fost reintrodusă, iar aceasta a reprezentat un act de dreptate, o reparaţie morală. Nu vrem să se înţeleagă astăzi că, în societatea românească, Bisericile sau cultele, în general, doresc un privilegiu, ci dorim să contribuim, şi contribuţia noastră este şi datoria noastră. Cadrul legal cel mai clar în această privinţă este însăşi noua Lege a cultelor care, în art. 7, alin. 1 prevede: «Statul român recunoaşte cultelor rolul spiritual, educaţional, social-ca-ritabil, cultural şi de parteneriat social, precum şi statutul lor de factori ai păcii sociale», iar în art. 7, alin. 2: «Statul român recunoaşte rolul important al Bisericii Ortodoxe Române şi al celorlalte Biserici şi culte recunoscute în istoria naţională a României şi în viaţa societăţii româneşti». De asemenea, în art. 8, alin 1: «Cultele religioase sunt persoane juridice de utilitate public㻓. De asemenea, Preafericirea Sa a precizat că Statul român, prin lege organică, recunoaşte cultelor nu numai rolul spiritual, ci şi rolul educaţional. Dacă recunoaşte rolul educaţional, înseamnă că trebuie să contribuim, să fim implicaţi în educaţia tineretului. Apoi, se recunoaşte faptul că toate cultele oficial recunoscute sunt de utilitate publică. „Deci nu apărăm un drept, un privilegiu, ci dorim să fim utili, să contribuim, să afirmăm rolul de culte recunoscute tocmai pentru contribuţia lor spirituală, educaţională, social-caritabilă şi culturală. Este vorba de a contribui pe bază legală la viaţa societăţii româneşti. Noi considerăm că o educaţie fără spiritualitate, care ignoră dimensiunea spirituală, religioasă tocmai la vârsta frământărilor, este una incompletă. Din acest punct de vedere, predarea religiei în şcoală are valenţe educaţionale deosebite, prin rolul ei formativ în viaţa tinerilor, reducând efectele negative ale crizei contemporane de identitate şi orientare, propunând modele viabile de bunătate şi sfinţenie. Educaţia religioasă reprezintă un factor de stabilitate şi de comuniune în societatea românească, un izvor sfânt şi statornic de inspiraţie pentru a apăra şi promova identitatea spirituală şi demnitatea persoanei“, a mai spus Întâistătătorul BOR. „Vom rămâne la formularea care există actualmente în lege“ În încheiere, Părintele Patriarh a mulţumit tuturor celor care au susţinut campania lansată de Patriarhia Română: „Nu vrem liceu fără Dumnezeu!“, atât reprezentanţi ai cultelor, cât şi ai mass-media. În continuare, Liliana Preoteasa, director general pentru învăţământul preuniversitar în Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, referindu-se în mod direct la situaţia disciplinei religie în proiectul noii legi a învăţământului, a afirmat: „Vom ţine cont de propunerile Patriarhiei şi vom rămâne la formularea care există actualmente în lege, astfel încât religia să apară ca disciplină obligatorie în trunchiul comun pentru învăţământul primar, gimnazial şi liceal“. Corina Cherteş a transmis din partea ministrului educaţiei, Cristian Adomniţei, mulţumiri tuturor cultelor religioase recunoscute în România pentru interesul manifestat faţă de proiectul pachetului de legi privind învăţământul, subliniind că se va ţine cont de propunerile acestora pentru menţinerea disciplinei religie în trunchiul comun. ▲ „Educaţia religioasă reprezintă un factor de stabilitate, de dialog şi de respect reciproc“ În cadrul acestei consfătuiri, conducătorii şi reprezentanţii cultelor religioase recunoscute, prezenţi la întâlnire, au redactat un comunicat de presă care exprimă o poziţie comună în legătură cu proiectul de lege discutat: „În urma analizării proiectului legii învăţământului preuniversitar, conducătorii şi reprezentanţii cultelor recunoscute în România consideră că această propunere legislativă trebuie să respecte reperele spirituale şi morale majore ale societăţii, priorităţile pe termen lung şi valorile perene, cu valenţe educaţionale recunoscute, ţinând seama de ceea ce este esenţial în tradiţia românească europeană şi în dimensiunea spirituală a educaţiei tinerilor din ţara noastră. Libertatea este un dar divin şi un drept al omului, iar accesul la educaţia religioasă trebuie asigurat în mod liber, cu sprijinul comunităţilor locale, respectându-se dorinţa şi dreptul copiilor şi al părinţilor acestora. Educaţia religioasă corespunde principiilor şi obiectivelor psiho-pedagogice, având în vedere mai ales rolul formativ al orelor de Religie. Dreptul de a studia Religia în şcoală, câştigat prin jertfă şi rugăciune în anul providenţial 1989, este garantat prin Constituţia României (art. 32. alin. 7) şi prin Legea 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor (art. 32. alin. 1). Acest drept fundamental trebuie respectat şi pentru că promovează identitatea culturală, morală şi spirituală a cetăţenilor ţării noastre.“ O cooperare mai strânsă între cultele religioase recunoscute şi Ministerul Educaţiei „Educaţia religioasă reprezintă un factor de stabilitate, de dialog, de respect reciproc şi de convieţuire armonioasă în societatea românească, contribuind astfel la reducerea efectelor negative ale crizei contemporane de identitate şi de orientare şi oferind modele viabile şi sfinte pentru viaţa umană. Orele de Religie sunt necesare formării tinerilor, oferindu-le - la o vârstă a căutărilor şi întrebărilor - valori permanente pentru formarea caracterului şi personalităţii lor. Disciplina Religie trebuie păstrată în planurile cadru ale învăţământului liceal, ca parte a trunchiului comun, aşa cum au solicitat foarte mulţi profesori, părinţi, elevi sau parteneri sociali, în cadrul campaniei organizate de Patriarhia Română, sub genericul: «Nu vrem liceu fără Dumnezeu!». Participanţii la această consfătuire au luat act cu bucurie că reprezentanţii Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului susţin menţinerea disciplinei Religie ca parte a trunchiului comun şi la nivel liceal. Sperăm că această atitudine pozitivă va fi reflectată în forma finală a proiectului legii în-văţământului preuniversitar. În timpul consultării, au fost semnalate şi anumite disfuncţionalităţi privind organizarea şi predarea orei de Religie în şcoli. Ca atare, se doreşte o cooperare mai strânsă între cultele religioase recunoscute şi Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului.“ (Sectorul teologic-educaţional şi Biroul de presă ale Patriarhiei Române)(pr. B. Dedu)