Remedii la îndemână pentru problemele digestive

Un articol de: Constantin Milică - 14 Aprilie 2009

Finele acestei săptămâni ne aduce sărbătoarea atât de aşteptată a Paştilor. La sfârşit de post suntem cu un organism curat, atât fizic, cât şi sufletesc şi putem aştepta cu nerăbdare venirea sfintelor sărbători. Totuşi, nu întâmplător, în acele zile de sărbătoare, serviciile medicale sunt foarte frecvent solicitate, iar spitalele se umplu cu bolnavi care s-au înfometat în preajma Paştelui cu gândul ca, la întâlnirile de sărbători, să mănânce fără restricţii, orice şi oricât. Se impune, deci, o mai multă cumpătare.

Pentru aceste zile speciale, cu mare încărcătură emoţională, în aproape toate familiile se fac pregătiri intense pentru mesele îmbelşugate din cele trei zile de Paşti, care se pot prelungi chiar o săptămână. Se prepară felurite mâncăruri în care predomină cărnurile de miel, cu adaos de mezeluri, afumături, peşte prăjit, slănină, nelipsitele sarmale (eventual cu cubuleţe de slănină), fripturi grase, prăjeli, sosuri grele, maioneze în ulei şi multe ouă roşii, consumate după ciocnire. Toate acestea urmează să fie udate, din belşug, cu licori bahice (ţuici, coniacuri, bere şi vinuri) sau cu băuturi carbogazoase şi dulci, în timpul mesei şi după masă, care produc balonările. După cum constatăm, din bogăţia culinară nu va lipsi carnea de miel, prezentă conform tradiţiei, dar al cărei exces, prin efectele toxinelor existente, poate declanşa unele afecţiuni destul de grave, mai ales la persoanele care au respectat, în totalitate, rigorile postului alimentar. Foarte mult apreciată este carnea de miel, rasol, drob, prăjită în tigaie sau preparată la grătar, adesea unsă, în prealabil, cu grăsimi, pentru a intensifica mirosul şi gustul. După 7 săptămâni de restricţii de la mâncare, omul este pus în faţa unor mese încărcate, care declanşează poftele gastronomice şi îndeamnă la consumul unor cantităţi prea mari de alimente. Mesele hipercalorice din zilele de Paşti, care depăşesc adesea 3.000-5.000 de calorii, pot da complicaţii digestive, reactivând ulcerul gastro-duodenal, hemoragiile digestive, colica biliară, pancreatita şi enterocolitele acute. În locul refacerii organismului şi a autovindecării unor maladii, după cele şase săptămâni de post, pot apărea noi suferinţe, resimţite imediat (disconfort abdominal, greţuri, vome, diaree, constipaţii, ameţeli etc). Unele suferinţe pot avea manifestări necruţătoare sau cu urmări de durată. Bucatele pascale vă pot îngrăşa cu 3-6 kg S-a constatat că în timpul sărbătorilor este posibilă creşterea în greutate a unor persoane cu 3-6 kg. Acestă creşterea în greutate nu s-ar datora numai consumului excesiv de dulciuri şi carne. Studii recente făcute în Italia au dovedit că organismul uman, privat de produse animale pe o perioadă mai lungă de timp, reacţionează printr-o serie de mecanisme care pot duce la îngrăşare. În primul rând, creşte apetitul alimentar, antrenând toate funcţiile tubului digestiv şi glandele anexe, în special pancreasul. Creşte foarte mult viteza de secreţie a sucurilor digestive şi activitatea unor enzime, favorizând o metabolizare mai eficientă a alimentelor ingerate şi mărind aportul nutritiv. În această situaţie, omul trebuie să înţeleagă că „mănâncă atât cât îi trebuie pentru a trăi şi nu trăieşte pentru a-şi face un hobby din multitudinea preparatelor alimentare“. Ne amintim de cuvintele lui Nicolae Iorga, ce sublinia că „excesele sunt vicii care se comportă ca nişte călăi ce te chinuie şi te omoară încet, cu o sabie neascuţită“. Mâncaţi încet, câte puţin din toate Bune exemple ne dau popoarele orientale, în special cele tibetane şi japoneze, care pledează pentru o alimentaţie cumpătată, cu cantităţi reduse caloric, punând mare preţ pe evitarea prelucrării exagerate a hranei prin prăjeli şi tratamente chimice şi pe modul în care se desfăşoară ritualul mesei, în linişte, răbdare şi respect faţă de comeseni. Prin tradiţii multimilenare, aceste popoare consumă foarte puţine grăsimi, sosuri şi prăjeli, fapt ce se corelează cu rata scăzută a îmbolnăvirilor grave, inclusiv cancer. În timpul mesei se neglijează atmosfera care trebuie să asigure o ambianţă minunată pentru o digestie totală. Trebuie să nu se uite că digestia asigurată de distazele salivare, de bila fabricată în ficat şi de sucurile gastrice din stomac şi din intestine cere o atmosferă plăcută la masă, fără grabă şi cu o masticaţie completă a alimentelor. Nu sunt de lăudat cei ce golesc primii farfuriile şi paharele, pentru a cere o repetare. Se întâmplă ca, la îndemnurile insistente ale gazdei, de altfel foarte amabilă şi greu de refuzat, totul se consumă în mare viteză, atât mâncărurile, cât şi băuturile, pentru a se ajunge la cafele, cozonaci şi la plăcinte calde şi bine însiropate. Dumicaţii alunecă rapid pe gât, unii după alţii, fiind deosebit de apetisanţi şi delicioşi pentru papilele gustative. Aperitive uşoare şi mâncăruri nu foarte grase Alegeţi aperitive uşoare, cu pui sau curcan, brânzeturi degresate, fructe de mare, friptură de curcan, pui sau vită (nu de porc!), peşte slab, cartofi piure, multe zarzavaturi proaspete, fructe şi necesarul de apă plată. La prepararea mâncărurilor ar fi bine să se ţină seamă de următoarele: - gătitul fără grăsime animală se face în abur, folosind vase cu teflon sau Zepter; - la fripturi la cuptor se poate înlocui o parte din uleiul vegetal cu vin sau suc de lămâie; - sosurile să nu fie îngroşate cu făină, ci cu brânză degresată de vaci; - la desert, în locul tortului de ciocolată, se recomandă cozonac, prăjituri cu fructe sau salată de fructe. Remedii rapide Una dintre complicaţiile foarte grave la care pot duce aceste mese încărcate este şi intoxicaţia alimentară, care poate fi provocată de alimentele cumpărate din comerţ şi contaminate cu diverşi microbi, sau de plante, peşte sau ciuperci otrăvitoare. În asemenea cazuri, imediat ce apar primele simptome, este indicată forţarea vomei cu un pahar cu apă şi multă sare. Apoi, se macină fin 200 g de năut crud şi se beau mai multe căni de amestec de câte 30 g (2 linguriţe) praf cu 250 ml apă. Totuşi, atunci când intoxicarea se produce cu fructe de mare, un decoct din coji de portocală este foarte eficient. Acesta se prepară din feliuţe fine de coji proaspete de la o portocală, în 250 ml de apă, care se fierb pe foc mic timp de 10-15 minute. Se bea fierbinte, de trei ori pe zi. Nici diareea nu lipseşte din seria problemelor digestive de după sărbători. Aceasta poate fi cauzată fie de cantităţile prea mari de alimente îngurgitate, fie de o sensibilitate crescută a stomacului sau a splinei, iar agravarea acestei stări poate duce la pierderi mari de energie din corp. Un remediu la îndemâna oricui este supa de usturoi. Pentru a prepara o astfel de supă vă trebuie 2-3 căţei de usturoi necurăţaţi de coajă şi copţi în cuptor până capătă culoarea brună. Se adaugă 250 ml apă şi se fierbe pe foc mediu timp de 5 minute şi apoi supa se bea fierbinte. Un alt tratament pe care îl puteţi prepara acasă se face din ouă cu usturoi. Se storc de zeamă 3 căţei mari de usturoi şi se bat două ouă cu sucul obţinut. Se încălzeşte pe foc o linguriţă cu ulei de susan şi se toarnă peste amestec într-o tigaie. Se mai prăjeşte, amestecând continuu timp de 1-2 minute. Preparatul se consumă de două ori pe zi. Dacă suferiţi de o gastroenterită, vă puteţi trata cu o reţetă de oţet cu usturoi. Pisaţi bine patru căţei de usturoi şi extrageţi sucul, după care adăugaţi trei linguri de oţet. Beţi preparatul cu înghiţituri mici şi în scurt timp vă veţi reface tractul intestinal. Nu este indicat să dormiţi după masă După o masă copioasă este indicată a plimbare uşoară, timp de 30-60 de minute în aer liber, pentru a ajuta digestia. Nu este indicată culcarea în poziţie orizontală, deoarece favorizează creşterea acidităţii în stomac, cu deversarea acidului clorhidric în esofag, unde declanşează arsurile (pirozis). Sunt şi cazuri ca la aceste mese festive, când se adună mai multe familii, să se discute probleme cu caracter conflictual, legate de afaceri neizbutite, nerealizări şcolare sau în gospodării, toate însoţite de o sonorizare acută a muzicii, ce violentează creierul. În plus, stresul poate creşte glicemia, cu mare pericol pentru persoanele diabetice. De aceea, este indicată ascultarea unei muzici plăcute, în ritm lent. Iată că o petrecere ce trebuie să rămână de neuitat poate avea urmări nedorite, din cauza nerespectării celor mai elementare raţiuni medicale. Mai întâi apare senzaţia de oboseală, toropeală, starea de stres şi preaplin. Din cauza digestiei greoaie încep balonările, durerile gastro-ulceroase şi abdominale, colite acute şi crize de ficat, pancreas şi vezică biliară. De aceea se recomandă ca în zilele de mare înălţare sufletească ale sărbătorilor de Paşti să predomine, în fiecare familie, cumpătarea, evitarea abuzurilor, buna dispoziţie, armonia, calmul şi multă dragoste faţă de cei din jur.