Remedii naturiste pentru tratamentul aterosclerozei

Tratamentele fitoterapeutice se fac cu plante care prezintă acţiuni diuretice, depurative, laxative, colagog-coleretice, sedative, vasodilatatoare şi hipotensive. Acestea sunt recomandate mai mult în scop profilactic și contribuie la dizolvarea colesterolului sanguin, la prevenirea oxidării colesterolului şi a formării de cheaguri circulante prin artere.

Suferinzii de atero­scleroză acuză dureri de cap, hipertensiune arterială, tulburări de vedere şi auz, ameţeli, oboseală permanentă, scăderea memoriei şi a capacităţii de muncă intelectuală, insomnii, depresii, agitaţie, extremităţi reci, cârcei musculari, uneori lipotimii. Trebuie menţionat că această boală este una dintre principalele cauze de deces.

După declanşarea bolii apar factori favorizanţi, care duc la agravarea bolii şi la apariţia unor noi afecţiuni. Trebuie să se evite formarea colesterolului sanguin la plafoane supranormale, mai ales a colesterolului LDH (forma rea), evitarea fumatului, a obezităţii, sedentarismului, supraalimentaţiei cu lipide şi glucide rafinate, excesul de sare, stări de anevrism, surmenaj fizic şi psihic, viaţă încordată, traume psihice de durată. Dacă nu sunt controlaţi aceşti factori pot surveni hipertensiunea arterială, diabetul zaharat, angina pectorală, cardiopatia ischemică dureroasă sau nedureroasă, insuficienţa cardiacă, hemoragii cerebrale, ramolisment cerebral, gangrene nevindecabile, reumatisme de diferite etiologii.

Tratamentele fitoterapeutice se fac cu plante care prezintă acţiuni diuretice, depurative, laxative, colagog-coleretice, sedative, vasodilatatoare şi hipotensive. Aceste plante sunt recomandate mai mult în scop profilactic, contribuind la dizolvarea colesterolului sanguin, la prevenirea oxidării colesterolului şi a formării de cheaguri circulante prin artere. În acest scop se vor face tratamente de lungă durată (o lună-două) cu ceaiuri din flori, frunze şi fructe de păducel, flori de soc şi arnică, frunze de anghinare, gingko biloba, mesteacăn, păpădie, pătlagină, saschiu, vâsc, herba de coada-calului, sulfină, traista-ciobanului, teci de fasole şi fructe de cătină albă, afine, fragi, ienupăr, măceşe, coacăze negre, coriandru, chimion. Eficienţa tratamentelor creşte prin folosirea unor combinaţii între plantele de mai sus, cu adaos de alte specii (valeriană, angelică, cicoare, tei, gălbenele, leurdă, lavandă, lămâiţă, lemn dulce, mentă, osul-iepurelui, roiniţă, ventrilică). Pentru îndepărtarea ateroamelor din circuitul sanguin se mai pot lua câte trei linguri pe zi cu tintură de salcâm japonez (Sophora japonica) sau trei păhărele cu macerat în vin cu vâsc, fructe de păducel, coajă de salcie şi de cruşin, rădăcini de ghinţură.

În tratamente externe se recomandă băi reci de mâini şi picioare (dimineaţa şi seara), în care se introduc frunze, fructe şi scoarţă de castan sălbatic, coajă de salcie, flori de păducel şi de fân şi usturoi zdrobit. În baie se mai pot turna extracte uleioase de castan, sulfină, sânziene, gălbenele şi tătăneasă. Băile durează câte 15 minute pe zi timp de trei săptămâni. Dimineaţa se va face şi un masaj cu o perie aspră şi uscată pe picioare, mâini, spate, piept şi pântece.

Apiterapia recomandă bolnavilor de ateroscleroză mai multe preparate:
- polen (câte 20 g pe zi, dimineaţa, pe stomacul gol, timp de 30 zile în fiecare trimestru);
- polenovital (un amestec de polen cu lăptişor de matcă din care se iau trei-patru comprimate pe zi, timp de patru săptămâni);
- tinctură de propolis 20% în alcool 800 (se iau câte 30 picături pe zi în 100 ml apă);
- lăptişor de matcă (câte trei-șase drajeuri pe zi);
- miere de albine de floarea-soarelui (150 g pe zi fracţionată în câteva reprize);
- miere de tei amestecată cu hrean ras (câte o ceaşcă pe zi macerată 12 ore anterior);
- miere de albine în oţet de mere (câte două linguriţe la 100 ml apă de 3 ori pe zi înainte de mese);
- amestec din două-trei linguri de miere cu ½ pahar suc de ceapă, care se consumă zilnic, fracţionat în trei reprize, pe durata unei cure de trei-patru luni.

Lactatele şi vegetalele trebuie să înlocuiască grăsimile animale

Regimul alimentar trebuie să fie hipocaloric şi hiposodat, pentru scăderea colesterolului sanguin, cu condiţia să păstreze toate principiile nutritive. Aportul total caloric trebuie redus cu 20-40%, în timp ce aportul de grăsimi trebuie să se reducă la jumătate (maxim 40-50 g/zi). Baza alimentaţiei va fi preponderent lacto-vegetariană, ca sursă principală de vitamine şi săruri minerale, în care 60% va consta din sucuri şi crudităţi de legume (morcov, sfeclă roşie, ţelină, spanac, mărar, pătrunjel, tomate, varză, ardei, praz, usturoi crud (doi-trei căţei pe zi), suc de ceapă (pentru fluidizarea sângelui şi evitarea trombozei şi infarctului), supe de roşii şi de legume degresate, lapte smântânit, brânză de vaci, iaurt (10 linguri pe zi timp de două săptămâni), suc de cartof crud (luat dimineaţa), hrean ras, oţet de mere etc. Se mai pot consuma, cu restricţie cantitativă, carne slabă de pasăre şi vită (numai două zile pe săptămână), mult peşte (şalău, ştiucă, biban, păstrăv, scrumbie), uleiuri vegetale, margarină, pâine integrală, tărâţe de cereale, fulgi de porumb, drojdie de bere (trei linguriţe pe zi pentru purificarea sângelui). Înainte de mese se va lua câte o lingură din amestec, în părţi egale, cu ulei de măsline, miere de albine şi suc de lămâie. Dintre fructe sunt recomandate mere, cireşe, vişine, prune, afine, căpşuni, măceşe, mure, agrişe, cătină albă, nuci, lămâi, portocale, grapefrut, seminţe de dovleac şi de floarea-soarelui.

Hrana zilnică va fi împărţită în cinci-șase mese cu cantităţi moderate. O atenţie permanentă va fi acordată vitaminelor, pe cât posibil naturale. Vitamina C are un important rol antiaterogen, prin transformarea colesterolului în acizi biliari care sunt eliminaţi prin căile biliare. Vitaminele A şi E reduc absorbţia colesterolului pe pereţii interni ai vaselor sanguine.

Restricții în regimul alimentar

Se vor evita, în primul rând, organele bogate în colesterol (creier, rinichi, ficat, viscere, gălbenuş), mâncăruri grase, carnea de porc, vită, oaie şi vânat, grăsimile animale saturate (untură, unt), conserve, ouă, brânzeturi fermentate, caşcaval gras, smântână proaspătă, sare în exces, legume uscate (fasole, mazăre, linte), paste făinoase, pâine albă, dulciuri concentrate, produse de patiserie şi cofetărie, excitante, cafea, cacao, alcooluri tari, băuturi dulci de tip coca-cola.

Se impune adoptarea unui stil de viață sănătos

Pentru prevenirea aterosclerozei este necesară respectarea unui stil de viaţă care să înceapă din copilărie, creându-se anumite condiţii de muncă, odihnă şi deprinderi alimentare. Se vor îndepărta factorii de risc, care ar declanşa boala şi complicaţiile posibile. Se impune o viaţă liniştită, echilibrată dar activă, cu respectarea strictă a programului de activitate, odihnă, recreere şi somn. Bolnavul va evita stresul permanent, stările tensionate, traumele psihice, eforturile fizice şi intelectuale, viaţa sedentară şi obezitatea. Zilnic se va face multă mişcare în aer liber, mersul pe jos (o oră pe zi) sau pe bicicletă (30 minute), jogging, sporturi uşoare (înot, canotaj, pescuit), gimnastică respiratorie şi fizică în funcţie de toleranţa bolnavului la efort. În mod categoric se interzice fumatul.

Tratamentul balneoclimateric se poate face în staţiunile Buziaş, Borsec, Tuşnad, Vatra-Dornei, Covasna, Căciulata, Govora, Lipova. Acesta va fi completat cu consumul de ape carbogazoase şi iodurate, cu mofete, masaje, aerosoli şi băi galvanice.