Replică de cetate geto-dacică în Drăgăneşti-Olt

Data: 29 Septembrie 2014

În oraşul Drăgăneşti, judeţul Olt, există un muzeu care nu trebuie ratat dacă paşii vă duc prin acea zonă. Muzeul Câmpiei Boianului, înfiinţat în anul 1980 şi condus, de atunci, de un foarte preţuit şi valoros om de cultură  - profesorul, pictorul şi sculptorul Traian Zorzoliu, care nu peste mult timp, în decembrie, va împlini vârsta de 78 de ani.

Multe proiecte au fost desfăşurate, de-a lungul timpului, în acest muzeu, la iniţiativa profesorului Zorzoliu, iar cel mai actual este construirea unei cetăţi getice. Începută în primăvara acestui an, cetatea, construită conform realităţilor istorice ale vremurilor din care vine, este deja gata în proporţie de aproximativ 70 la sută. Această replică este construită pe o colină creată artificial şi înconjurată de un şanţ de apărare. Împrejmuirea fortificată este formată din palisadă cu bulumaci de lemn şi parapet din lemn, două bastioane pentru apărare străjuind poarta cu acces pe pod  care traversează şanţul de apărare. Mica cetate va mai cuprinde şi locuinţe pentru soldaţi, o clădire pentru comandanţi, gospodării anexe şi casele comandantului cetăţii şi preotului.

Cetatea getică este gândită de profesorul Zorzoliu într-un mod interactiv, fiind construite şi spaţii pentru cazarea turiştilor sau a participanţilor la viitoarele manifestări artistice. Profesorul Traian Zorzoliu, el însuşi artist recunoscut şi promotor al picturii şi sculpturii, doreşte ca această cetate să fie un loc de organizare a taberelor şcolare cu profil artistic. „Vor fi 20 de spaţii de cazare în cetate. Ar putea găzdui tabere şcolare, tabere de creaţie pentru artişti de diferite vârste, dar nu numai. În viitor va fi amenajată şi o cantină“, a declarat acesta pentru Agerpres.

Acesta nu este singurul proiect de anvergură desfăşurat în cadrul Muzeului Câmpiei Boianului. Există deja un arheoparc neolitic - un adevărat minimuzeu al satului din neolitic, o atracţie cu totul deosebită pentru iubitorii de istorie veche. Acest proiect a fost finalizat în anul 2010 şi este unul unicat în Europa. Proiectul ne este explicat în detaliu, pe contul de Facebook al muzeului: „A constat în reconstituirea unui sat, după tipul aşezărilor neolitice specifice culturii Gumelniţa, ale căror urme au fost descoperite la Drăgăneşti. Satul neolitic este format din şase colibe, de mărime naturală, ridicate în aer liber, pe un teren împrejmuit cu un şant de apărare şi gard din nuiele împletite. Intrarea se face pe o punte din lemn. Fiecare colibă este reprezentativă pentru o îndeletnicire specifică vremurilor respective: agricultură, pescuit, olărit etc. Colibele deţin, în interior, obiecte neolitice sau reconstituiri ale unor obiecte neolitice, mese, altare de cult, unelte pentru gospodărie şi practicarea diferitelor ocupaţii“.

Ce conţine Muzeul Câmpiei Boianului

În cadrul Muzeului Câmpiei Boianului sunt expuse piese de istorie şi arheologie: obiecte neolitice, din epoca bronzului, din perioada daco-romană şi românească timpurie; numismatică, obiecte de cult, arhive memoriale, obiecte legate de ocupaţii şi obiceiuri, ceramică, port popular; colecţie de artă plastică ce cuprinde lucrări ale clasicilor români din perioada interbelică, colecţia de icoane şi orfevrărie liturgică; colecţii memoriale deosebite pentru zonă.
Muzeul a fost înfiinţat la 5 august 1980, sub denumirea de Muzeul de Istorie şi Etnografie Drăgăneşti-Olt, de către profesorul Traian Zorzoliu, care a şi donat 11 colecţii de obiecte muzeale. În 1982 a fost afiliată la muzeul de istorie, ca secţie, Casa memorială Nicolae Titulescu, înfiinţată tot de profesorul Zorzoliu. În perioada 1980-1990 activităţile muzeului au fost coordonate, fără retribuţie, de Traian Zorzoliu, care era profesor de desen la Şcoala Generală nr. 1. În 1990, prin decizia Consiliului Judeţean Olt, Muzeul de istorie al oraşului Drăgăneşti-Olt a devenit instituţie cu statut juridic. În 1996 Muzeul de istorie a devenit muzeu zonal, sub numele de Muzeul Câmpiei Boianului Drăgăneşti-Olt. Clădirile ce adăpostesc muzeul fac parte din Conacul Polihronie Ioan (fost pitar, arhivar şi casier al oraşului Slatina, participant la evenimentele anului 1848). Casa cea mare, construită la sfârşitul secolului al XVIII-lea, are cinci camere.

Cultură