Rolul vitaminelor E şi A pentru sănătatea organismului

▲ Vitamina E (tocoferol) este o vitamină liposolubilă, puternic antioxidantă, considerată „vitamina reproducerii“, cu virtuţi magice în păstrarea tinereţii ▲ Vitamina A (retinol) este o vitamină liposolubilă provenită din transformarea beta-carotenului în retinol, la nivelul mucoasei intestinale, de unde este transportată în sânge împreună cu o proteină specifică, sintetizată în ficat ▲ Ambele sunt vitale pentru sănătatea şi buna funcţionare a organismului ▲

Prin efectul antioxidant, vitamina E protejează membranele celulare, menţine integritatea celulelor contra acţiunii destructive a radicalilor liberi şi descompune toxinele solubile în grăsimi. În acest mod se previn multe forme de cancere (digestive, ovariene şi de sân) şi se încetinesc procesele de îmbătrânire. Prin efectul de mărire a rezistenţei capilare are loc îmbunătăţirea circulaţiei sângelui, se previn bolile cardiovasculare, ateroscleroza, ischemia cardiacă, hipertensiunea arterială, riscul infarctului miocardic şi dilatarea vaselor sanguine. Astfel, se evită coagularea sângelui, care ar degenera în arteriopatie obliterantă la nivelul membrelor inferioare, tromboze, flebite sau arterite, cu prevenirea cazurilor de embolii. Un rol important se exercită asupra echilibrului nervos, muscular şi endocrin, diminuând stările de oboseală fizică şi intelectuală. În bolile oftalmologice previne apariţia cataractei şi evită pierderea acuităţii vizuale. Distrofiile musculare şi osoase, precum şi durerile provocate de osteoporoză şi poliartroze, pot fi ameliorate cu vitamina E datorită efectului antiinflamator. În afecţiunile dermatice, vitamina E accelerează refacerea ţesuturilor lezate, vindecarea leziunilor şi arsurilor şi previne diverse infecţii, inflamaţii şi tumori. Stimulând reacţiile imunitare, vitamina E întârzie apariţia petelor maronii de bătrâneţe de la suprafaţa pielii. În combaterea factorilor generatori de radicali liberi, vitamina E reduce vătămările produse de smogul din atmosferă, protejând plămânii şi prevenind emboliile pulmonare. Alte efecte benefice sunt constatate în ameliorarea crizelor bolii Parkinson, în adenomul de prostată şi în reducerea colesterolului „rău“-LDL precum şi a glicemiei din diabetul zaharat. În cazul copiilor este recomandat un aport suplimentar, mai ales la bebeluşii prematuri, care primesc alimentaţie artificială sau care sunt în oxigenoterapie. În procesele metabolice previne deteriorarea lipidelor şi a uleiurilor esenţiale (ex. acizii graşi Omega-3). Acest efect este explicat prin protejarea acizilor graşi polinesaturaţi expuşi la reacţiile de oxidare şi peroxidare. De asemenea participă, în calitate de cofactor, la sinteza glutationului care este cunoscut ca un important antioxidant, apărător al sănătăţii contra radicalilor liberi. Doza recomandată de vitamina E Dozele zilnice optime sunt: 10 mg pentru adulţi şi 3-7 mg pentru copii. Simptomele carenţei de vitamină E se manifestă prin tulburări hematologice (anemie hemolitică, hemoragii, varice), tulburări de reproducere cu degenerarea organelor sexuale, sterilitate, infertilitate, avorturi spontane repetate, atrofierea fetusului şi naşterea de copii morţi. Alte afecţiuni ale insuficienţei acestei vitamine sunt legate de boli cardiace (miocardită, angină pectorală, ateroscleroză), tulburări neurologice şi neuromusculare (degenerescenţă musculară, hipotonie musculară), tulburări oftalmologice (scăderea acuităţii vizuale, miopie evolutivă, alterarea retinei), tulburări cutanate (eczeme, ulceraţii ale gambei, semne de îmbătrânire precoce), senzaţie de slăbiciune. Unde găsim vitamina E ? Sursele naturale de vitamină E: surse vegetale: germeni de cereale, seminţe de floarea soarelui, uleiuri vegetale (de soia, porumb, susan, floarea soarelui), margarină vegetală, ulei de cătină albă, alune, nuci, afine, banane, migdale. Dintre legume (de preferat de culoare verde) sunt indicate: salata verde, spanac, pătrunjel, varza de Bruxelles, mazăre crudă); surse animale: produse lactate, gălbenuş de ou, ficat şi untură de peşte. Simptomele supradozării vitaminei E apar numai la doze foarte mari (peste 250 mg/ zi) şi se manifestă prin unele intoxicaţii, cu diferite intensităţi: dureri de cap, migrene, dureri abdominale, hemoragii, disfuncţii ovariene şi slăbiciune musculară. După un consum de lungă durată, de peste 7 săptămâni, apare o creştere a tensiunii arteriale şi riscul de hemoragie cerebrală. La o alimentaţie raţională şi completă, riscul acumulării vitaminei E în exces se reduce întrucât grăsimile din alimente ajută la asimilarea tocoferolului care se distribuie uniform în organism. Supradozarea vitaminei E poate fi anihilată cu vitamina C şi cu unele săruri minerale (seleniu, magneziu). Acţiunile benefice ale vitaminei A Vitamina A (retinol) prezintă un puternic rol antioxidant, distrugând radicalii liberi cauzatori de boli grave, Acţiunile terapeutice ale vitaminei A sunt multiple. În primul rând, protejează organismul contra cancerului cerebral şi a cancerului de piele. Explicaţia constă în stimularea sistemului imunitar, cu rol de distrugere a unor tipuri de virusuri care provoacă infecţii virale, bacteriene şi parazitare. Această vitamină accelerează producerea de leucocite (globule albe) din sânge şi producerea de anticorpi care distrug agenţii patogeni intruşi. La nivelul ochilor îmbunătăţeşte acuitatea vizuală şi capacitatea de adaptare la regim de obscuritate. În plus, înlătură tulburările de vedere provocate de retinopatie, cataracte şi glaucom. În afecţiunile pulmonare protejează plămânii împotriva acţiunii nocive a fumului de ţigară, a smogului din atmosferă şi a bacilului Koch – declanşatorul foarte periculos al tuberculozei. În bolile interne cu insuficienţă de absorbţie vitaminică la nivel gastrointestinal şi cerebral are efecte favorabile în ciroză hepatică, diabet zaharat, fibroză chistică, hipertiroidie (boala Basedow), leucemie şi accidente cardiovasculare. Persoanele care consumă beta-caroten natural (morcov) au un risc de două ori mai redus de a face congestie cerebrală şi infarct cardiac. Vitamina A este indispensabilă în funcţionarea armonioasă a aparatului genital prin reglarea metabolismului hormonilor steroidici, implicaţi în producerea spermatoizilor şi a ovulelor. În afecţiunile dermatice are efecte de protejare a pielii care suferise o cheratizare accentuată sau unele boli epiteliale cum sunt acneea, ihtioza şi psoriazis. La copii şi adolescenţi, vitamina A înlătură tulburările de creştere prin stimularea diviziunii celulare. Se intensifică procesul de creştere a oaselor şi de formare a smalţului dentar, creşte rezistenţa la infecţii bacteriene şi reduce la o treime mortalitatea infantilă la copiii afectaţi de pojar. La persoanele în vârstă asigură o sporire a vitalităţii, înlăturând stările de slăbiciune şi lipsa de putere. Semnele avitaminozei A Simptomele avitaminozei A sunt legate, în primul rând, de tulburările oculare, respectiv de scăderea capacităţii de adaptare vizuală la lumina crepusculară şi la întuneric, însoţită uneori de xeroftalmie, fotofobie, leziuni ale stratului conjunctiv, perforarea corneei şi pierderea cristalinului. Ochiul capătă structura unei mase gelatinoase, cu pierderea definitivă a vederii sau orbirea nocturnă. La nivelul pielii se constată o cheratizare şi uscare accentuată a stratului cutanat şi apariţia unor papule hipercheratozice în jurul foliculilor piloşi. Îmbolnăviri mai frecvente cauzate de carenţa în vitamina A au loc la organele depozitare (ficat, rinichi, plămâni), declanşând boli digestive, hepatice şi pancreatice, diaree cronică, obstrucţia căilor biliare, hepato-splenomegalie, lipsa poftei de mâncare, giardioză, fibroză chistică, mai ales în cazul deficitului de zinc. Prin regenerarea celulelor epiteliale şi ale mucoaselor se asigură sănătatea intestinelor, a cavităţii bucale şi a gingiilor. Simptomele carenţei sunt mai frecvente la copii cu vârste între 1-6 ani, manifestate prin scăderea rezistenţei la infecţii, diminuarea ritmului de creştere şi de consolidare a oaselor sau modificări osoase epifizare. Să sperăm că, în zilele noastre, hipovitaminoza A va fi tot mai rară la copii, întrucât există programe naţionale speciale care prevăd îmbogăţirea laptelui praf şi a zahărului cu forme accesibile de vitamină A. Cu toate aceste programe, mulţi copii nu au posibilitatea de a beneficia de această suplimentare vitaminică. Surse naturale de vitamina A Ca surse vegetale de mare valoare pot fi menţionate unele legume şi fructe. Dintre legume, mai bogate în beta-caroten sunt: morcovul, spanacul, salata verde, ardeiul gras, pătrunjelul, varza, broccoli, conopida, tomatele, tărâţe şi germeni de grâu, prazul, usturoiul. Fructele bogate în vitamina A sunt: caise proaspete, pepene galben, dovleac, portocale, nectarine, mango, banane, afine, agrişe, mure, cireşe şi măceşe. În cantităţi mai reduse se află în fasole verde, mazăre verde, sfeclă roşie, gulii, piersici şi coacăze. De remarcat că produsele viu colorate sunt mai bogate în vitamina A. În acest sens s-a observat că frunzele verzi de la salată sau varză, mai bogate în clorofilă, conţin o cantitate de 30 de ori mai mare decât frunzele etiolate din interior. Dintre sursele animale, mai bogate în vitamina A sunt: ficatul de peşte şi de la alte animale (vită, găină), untura de peşte, unt, margarină, frişcă, gălbenuş de ou, lapte şi brânzeturi. S-a constatat că laptele de la vacile care consumă iarbă proaspătă în timpul verii este mai bogat de 10 ori în vitamina A decât laptele de la vacile hrănite cu fân uscat în timpul iernii. Doza zilnică recomandată pentru adulţi este de 800-1.000 de miligrame, iar pentru copii şi adolescenţi este de 300-500 de miligrame. Excesul de vitamina A este dăunător Hipervitamina A produce cele mai frecvente cazuri de intoxicaţii şi se manifestă prin dureri de cap, somnolenţă, oboseală, ameţeli, iritabilitate, hipertensiune intracraniană, tulburări digestive, steatoză hepatică, dureri abdominale, greaţă, splenomegalie, diaree, lipsa poftei de mâncare, slăbiciune, dureri musculare şi osoase, menstruaţii neregulate, osteoporoză. Pielea devine uscată, aspră, palidă, cu mâncărimi; apare fragilitatea unghiilor şi căderea nemotivată a părului. La fetele aflate în perioada de pubertate este posibilă apariţia unei hipermenoree. Excesul de caroten duce la pigmentarea galbenă a pielii, diferită de icterul hepatic. La femeile gravide, excesul de vitamină, în primele săptămâni, poate provoca malformaţii ale fătului. De remarcat că aceste simptome de exces apar după consumul unor cantităţi prea mari de vitamină sintetică, dar şi la cantităţi prea mari de untură de peşte dată copiilor. Carotenul din fructe şi legume nu are efecte de toxicitate, deoarece 15-35% se pierde în timpul fierberii, opăririi şi conservării produselor sau chiar se distruge la contactul prelungit cu aerul liber. Datorită acestui considerent, sugarii pot să primească, zilnic, o porţie mică de supă din morcov, fără pericol de intoxicare.