România și oportunitățile de participare socială în statele Europei de Est

Fondurile alocate de Guvern pentru educația preșcolară a copiilor din România s-au înjumătățit în ultimii 10 ani, raportat la Produsul Intern Brut (PIB), de la 0,65% la 0,31% din PIB, potrivit Raportului Bertelsmann Stiftung. Țara noastră este depășită de Bulgaria, ocupând locul 39 într-un clasament general privind oportunitățile de participare socială în statele Europei de Est. Ambele state sunt la coada clasamentului, conform sursei citate. 

Cheltuiala guvernamentală pentru educația timpurie s-a redus la mai puțin de jumătate, raportată la PIB, față de acum un deceniu, potrivit studiului Justiție Socială în Uniunea Europeană și statele OECD 2019 al organizației Bertelsmann Stiftung. Mai exact, cheltuiala publică a fost redusă de la 0,65% din PIB la doar 0,31%, tăieri de fonduri care afectează societatea românească, în condițiile în care cercetările arată că investiția în educația timpurie a copiilor are un impact semnificativ pe tot parcursul vieții acestora. În același raport, România este depășită de Bulgaria, ocupând locul 39 în clasamentul general, care ia în calcul indicii de dezvoltare precum riscul de sărăcie, educația, accesul pe piața muncii, incluziunea socială și nondiscriminarea, dar și sănătatea.

Experții de țară menționează în acest raport că există noi investiții în infrastructura școlară (majoritatea prin programul PNDL și prin proiecte cu finanțare externă), precum și creșteri salariale pentru profesori, dar o reformă a sistemului de educație este necesară pentru redresarea „problemelor structurale, precum curriculumul învechit și accesul dificil la educație în zonele rurale în comparație cu cele urbane”.

Deficiențe la distribuția echitabilă a educației

În ceea ce privește oportunitățile de participare socială în statele Europei de Est, raportul citat scoate în evidență diferențe majore. În timp ce Slovenia (locul 7) și Cehia (locul 8) se poziționează între primele 10 state, România (locul 39) și Bulgaria (locul 38) sunt la finalul clasamentului. Cehia a obținut un scor bun la rata riscului de sărăcie, 4,4%, fiind pe locul al doilea în clasamentul pe acest subiect, și la cel mai scăzut nivel al șomajului dintre țările participante la studiu, 2,3%. Însă Cehia este trasă în jos de performanța slabă în privința educației echitabile, situație care s-a înrăutățit din 2016 încoace, iar cauza este gradul mare de selectivitate socială din sistemul de învățământ.

Slovacia, Ungaria și România se numără printre cele 5 state cu cea mai scăzută distribuție echitabilă a oportunităților educa­țio­nale, în timp ce Slovenia și Polonia sunt în top 3 în privința educației. Țara noastră înregistrează cea mai mare rată a sărăciei în rândul copiilor dintre toate statele participante la acest studiu, 24%, fiind aproape de 6 ori mai mare decât același indicator din Finlanda, de exemplu, 4,2%.

Prea puține fonduri publice pentru cercetare

De la majorarea abruptă din perioada crizei economice, nivelul datoriei guvernamentale în România a rămas stabil, se notează în respectivul raport. Datoria guvernamentală este de 36,6% din PIB, pe locul 11 în clasamentul citat, ceea ce înseamnă o datorie de 62.000 de dolari pe umerii fiecărui copil din țara noastră. Nivelul destul de scăzut al datoriei publice, în compa­rație cu al altor state, a fost însă menținut în mod eronat prin scăderea la cote de avarie a cheltuielilor publice pentru cercetare, atențio­nează ex­perții.

Cheltuiala guvernamentală pentru Cercetare-Dezvoltare a fost de doar 0,19% din PIB, fapt ce așază România pe locul 38. Cheltuielile sectorului privat pentru același domeniu au fost mai mari, de 0,29% din PIB, dar, din nou, printre cele mai scăzute dintre țările luate în calcul, astfel că se menține pe poziția 38.

Experții care au contribuit la elaborarea raportului citat susțin că „alocarea granturilor de cercetare a fost blocată de birocrație, guvernul central retrăgând fi­nanțarea și eliminând evaluatorii străini din comisiile de evaluare a proiectelor”. Astfel de politici contraproductive și o finanțare extrem de scăzută subminează ino­varea necesară pentru a menține o rată mare de angajare a cercetătorilor într-o economie modernă.

Populația adultă fără liceu, în scădere

Cea mai acută situație rămâne în sistemul de educație, unde România a obținut un scor de 5,23 de puncte și se clasează pe locul 38 din 41 de state. Se pot observa foarte mici schimbări în ultimele șase ediții anuale ale acestui raport, subliniază sursa citată. Proporția populației adulte fără studii liceale a scăzut pe parcursul ultimilor 6 ani la 21,5% (locul 31). De asemenea, în comparație cu situația din urmă cu 10 ani, se poate constata o reducere a decalajului educațional între femei și bărbați (locul 25), potrivit experților.

Sistemul de educație din România se plasează pe locul 33 după impactul pe care factorii socio-economici îi au în performanța elevilor la testele PISA. Printre elevii care obțin un scor sub nivelul de bază la PISA, impactul acestor factori socio-economici este mult mai puțin vizibil (locul 9), se mai arată în Raportul Bertelsmann Stiftung. Documentul poate fi consultat la adresa: https://www.sgi-network.org/docs/studies/Social_Justice_in_the_EU_2019.pdf.