Rugăciune la racla Sfântului Grigorie de Nisa

Un articol de: Ioan Bușagă - 11 Ianuarie 2015

Credincioşii ortodocşi l-au sărbătorit, sâmbătă, 10 ianuarie, pe Sfântul Ierarh Grigorie, Episcopul Nisei. Singurul locaş de cult din Capitală care are unul dintre hramuri închinat acestui sfânt ierarh şi unde se păstrează un fragment din cinstitele sale moaşte este Biserica Domniţa Bălaşa, Paraclis Patriarhal. Cu prilejul hramului, numeroşi credincioşi au participat la slujbele religioase, la procesiunea cu sfintele moaşte ale ocrotitorului şi s-au închinat odoarelor sfinte.

Sărbătoarea celui de-al treilea ocrotitor al bisericii Parohiei Domniţa Bălaşa din Bucureşti a început vineri, 9 ianuarie, cu săvârşirea Vecerniei şi Litiei, urmate de procesiunea în jurul locaşului de cult cu racla cinstitelor moaşte ale Sfântului Ierarh Grigorie, Episcopul Nisei. Din soborul de slujitori, condus de arhim. Dionisie Constantin, consilier patriarhal la Atelierele Institutului Bibic şi de Misiune Ortodoxă, au făcut parte arhimandriţi de la mănăstirile din Capitală, preoţi şi diaconi din cadrul Administraţiei Patriarhale. Cuvântul de învăţătură a fost rostit de către pr. Ion Vartan Armaşi, protoiereul Protopopiatului Sector 4 Capitală, în care a prezentat aspecte ale vieţii eruditului ierarh şi păstor de suflete Sfântul Grigorie de Nisa.

Sărbătoarea hramului a continuat sâmbătă, 10 ianuarie, cu Sfânta Liturghie şi slujba Parastasului pentru ctitorii şi binefăcătorii locaşului de cult, oficiate de Preasfinţitul Părinte Ieronim Sinaitul, Episcop-vicar patriarhal, înconjurat de un sobor de 11 preoţi şi 3 diaconi. Răspunsurile liturgice au fost date de Grupul psaltic „Evloghia“.

La finalul sfintelor slujbe, Preasfinţia Sa a vorbit despre viaţa Sfântului Ierarh Grigorie de Nisa, dar mai ales despre rolul pe care acest sfânt erudit l-a avut în perioada când Biserica, de câteva decenii eliberată de persecuţii, trebuia să se împotrivească ereziilor. Sfântul Grigorie de Nisa, a arătat Preasfinţitul Părinte Ieronim Sinaitul, a fost un om cu mintea luminată, care şi-a închinat viaţa lui Dumnezeu, un mare ascet şi profund teolog, fapte ce au determinat pe Părinţii Bisericii şi pe poporul credincios să-i dea supranumele „filosoful şi misticul“.

„Sfântul Grigorie al Nisei ne-a rămas ca unul dintre marii scriitori ai Bisericii noastre. Din tinereţea sa a fost un mare cugetător, comentator şi interpret al Sfintelor Scripturi, lăsându-ne numeroase comentarii, omilii şi scrieri morale şi dogmatice. Dacă Sfântul Vasile cel Mare, fratele său, a fost „mâna care lucrează“, Sfântul Grigorie de Nazianz a fost prin excelenţă teologul cel mai profund, Sfântul Grigorie al Nisei a primit din partea contemporanilor supranumele de „stâlp al Ortodoxiei“, pe lângă cel de „filosoful, teologul şi misticul“. Iată cât de mare este acest sfânt şi ce importanţă are el pentru Biserica Ortodoxă universală. De aceea, trebuie să cunoaştem scrierile acestui mare sfânt pentru că şi noi avem chemarea ca să apărăm credinţa noastră şi să respingem toate gândurile care nu sunt conforme cu învăţătura dreaptă, care a fost stabilită prin cercetarea Sfintelor Scripturi, prin cercetarea scrierilor Sfinţilor Părinţi şi prin mărturisirile care s-au făcut la Sinoadele Ecumenice şi pe care noi o avem într-o formă concentrată, adică în Crez sau Simbolul de credinţă“, a spus Preasfinţitul Părinte Ieronim Sinaitul.

De asemenea, Preasfinţia Sa a îndemnat credincioşii să păstreze în evlavie, pe lângă tezaurul credinţei, şi tezaurul din Biserica Domniţa Bălaşa, Paraclis Patriarhal, şi anume racla cu fragmentul din moaştele Sfântului Grigorie, Episcopul Nisei. Aceste odoare duhovniceşti au fost aduse în locaşul de cult în urmă cu 45 de ani, din Grecia, de către epitropul Emanoil Hagi-Mosco, împreună cu Constantin Sturdza, Grigore Brâncoveanu şi alţi membri ai acestei familii.