S-a redeschis „universitatea copiilor“ din Palatul Cantacuzinilor

▲ După aproape 11 ani în care elevii din Iaşi au fost privaţi de spaţiile din impunătoarea clădire, Palatul Copiilor a fost redeschis, ieri, în prezenţa ministrului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului (MECT), Cristian Adomniţei, a Cameliei Gavrilă, inspector general al ISJ Iaşi, a sindicaliştilor din învăţământ, precum Gheorghe Isvoranu, preşedintele Uniunii Sindicatelor Libere „Spiru Haret“, Violeta Amariei, preşedinta Alianţei Sindicale „Gheorghe Asachi“, a rectorilor Nicolae Badea (UTI) şi Gerard Jităreanu (USAMV) ▲ La festivitate au participat şi autorităţi locale şi judeţene: prefectul Nicuşor Păduraru, preşedintele Consiliului Judeţean, Lucian Flaişer, primarul Gheorghe Nichita, dar şi deputatul PNL, Relu Fenechiu, şi Constantin Şerban, de la PD ▲

Momentul deschiderii Palatului Copiilor a avut un impact sonor deosebit prin prezenţa Fanfarei Palatului Copiilor, care a susţinut un mic recital la Grupul Statuar al Voievozilor. Ministrul Educaţiei, Cristian Adomniţei, a făcut un tur al clădirii Palatului şi, implicit, a cercurilor care s-au făcut remarcate de-a lungul timpului prin premiile naţionale şi internaţionale obţinute. Sălile diferitelor cercuri sunt doar parţial mobilate, urmând ca în câteva săptămâni să se achiziţioneze şi restul de mobilier necesar, alături de dotările respective. La inaugurare, şefa ISJ, Camelia Gavrilă, a mărturisit că obiectivul său principal în mandatul de inspector general la ISJ a fost să finalizeze lucrările de refacere a acestui palat: „Palatul Copiilor a fost obiectivul prioritar al mandatului meu pe care îl văd acum finalizat“. O dată cu finalizarea lucrărilor, s-a realizat şi consolidarea fundaţiilor, consolidarea pereţilor la parter şi etaj, a planşeelor, refacerea şarpantei, a asterialei şi învelitorii acoperişului, s-au refăcut instalaţiile electrice, termice, sanitare, s-au încheiat lucrările de arhitectură interioară şi exterioară, precum finisaje interioare, faţadă, tâmplărie, pardoseli, şi s-a realizat sistematizarea pe verticală, aleile şi împrejmuirile, după cum a remarcat Camelia Gavrilă. „Am trăit bucuria de a vedea cum zidurile se reconfigurează, cum se refac frontoane şi cornişe, febrilitatea de a alege marmura scărilor, lemnul, vitraliile sau candelabrele care să înnobileze un spaţiu magic al lor, al copiilor. Farmecul unei clădiri clasice, cu discrete ecouri din trecut, învăluit de parfumul teilor din dealul Copoului, se deschide acum spre lumea copilăriei şi a tinereţii, devenind locul ales pentru împlinirea lor întru artă, ştiinţă şi cultură, un complement necesar al şcolii, cu rigorile şi programele ei, un spaţiu şi un alt mod de educaţie, în care aspiraţiile profunde ale fiinţei se pot împlini prin magia vârstei şi prin vocaţia pedagogică a profesorilor“, a mai spus şefa ISJ. La rândul său, Filip Onică, directorul Palatului Copiilor, a remarcat că acum, la finalul carierei, are ocazia de a vedea finalizat Palatul. „Este un moment deosebit pentru noi, aici este universitatea copiilor, o şcoală fără catalog, la care copii vin de bunăvoie. Suntem mândri pentru că acum, din actualele cadre didactice care predau aici, 12 au fost elevi ai Palatului Copiilor“. Directorul de la Palatul Copiilor a profitat de prezenţa ministrului Cristian Adomniţei arătând că mai sunt necesare fonduri pentru dotări şi mobilier, precum şi pentru studioul de înregistrări unic în cadrul Palatelor Copiilor la nivel naţional. Ministrul Cristian Adomniţei a dorit să remarce emoţia pe care a simţit-o în jurul copiilor. „Într-adevăr, mai sunt câteva lucruri de făcut. Ministerul Educaţiei va fi alături de Palatul Copiilor. Aproape 11 ani acest Palat a fost o rană deschisă a Iaşului, aşa cum este şi Casa Studenţilor, pe care dorim să o vedem finalizată“. Adomniţei a mai remarcat implicarea şefei ISJ, Camelia Gavrilă, în finalizarea lucrărilor de la Palatul Copiilor şi a adăugat că îşi simte postul de ministru ameninţat, având în vedere competenţele multiple ale acesteia. „Am o tristeţe că nu este la minister, dar cred că o am alături în spirit“, a mai remarcat Adomniţei. ▲ 67 de cercuri la alegere Înfiinţat în anul 1953, sub denumirea de Casa Pionierilor, cu un număr de 18 cercuri, actualul Palat al Copiilor a cunoscut o dinamică puternică în ceea ce priveşte numărul de cercuri şi diversitatea lor. În prezent, la Palatul Copiilor funcţionează 67 de cercuri cu profile din domeniile cultural-artistice, tehnico-ştiinţifice, tehnico-aplicative şi sportiv-turistice. Acestea se adresează copiilor din gradiniţe, şcoli primare, gimnaziale, profesionale şi liceale din municipiul Iaşi, precum şi celor din Vlădeni, Ţibăneşti şi Răducăneni, unde sunt filiale ale Palatului. Activităţile sunt conduse de cadre didactice calificate şi specializate pentru activităţile de timp liber, formată din profesori, ingineri, maiştri coregrafi şi antrenori. Baza materială se compune din două clădiri. Una dintre acestea este cea redeschisă ieri, din Bulevardul Carol, cealaltă este clădirea din strada Săulescu nr. 10. De asemenea, Palatul Copiilor mai are şi un grup de 3 sere, situate în Parcul Copou. Cele două clădiri sunt obiective de patrimoniu, atât cea din strada Săulescu – Casa Beldiman, construită în anul 1819, aparţinând unei vechi familii boiereşti, iar cea din Bulevardul Carol este Palatul Cantacuzinilor, datând din anul 1840. În prezent, Palatul Copiilor întreţine legături cu unităţi de profil similar din toată ţara, precum şi din alte 12 ţări, de pe 3 continente. „Palatul Copiilor este o instituţie de învăţământ în care se desfăşoară activităţi instructiv-educative, specifice, în afara cursurilor şcolare prin care se aprofundează şi se completează cunoştinţe, se dezvoltă aptitudini potrivit vocaţiei şi opţiunilor copiilor, se organizează petrecerea timpului liber prin programe educative. La activităţi pot participa în mod gratuit şi la liberă alegere, copii preşcolari şi elevi din ciclul primar, gimnazial, profesional, liceal şi din casele de copii, fără deosebire de naţionalitate, sex şi religie, corespunzător intereselor, aptitudinilor şi preferinţelor lor“, după cum se arată în Regulamentul de organizare şi funcţionare a cluburilor şi palatelor copiilor, aprobat prin. O. M. nr. 3425/16.03.1998, în conformitate cu prevederile Legii nr. 84/1995 şi a Legii nr. 128/1997 privind Statutul Personalului Didactic din România. ▲ Muzică, dans, arheologie, jurnalism, japoneză, carting Cercurile de la Palatul Copiilor se dezvoltă de la an la an. Astfel, cercurile muzicale sunt adevărate pepiniere ale vedetelor. Copiii pot merge la cercul de fanfară, la orchestra de muzică uşoară, la orchestra de muzică populară, cor, jocuri muzicale, cercurile de instrumente muzicale, precum pian, orgă, vioară, acordeon, contrabas, ţambal, chitară, flaut, nai, fluier, clarinet, saxofon, trompetă, althorn, basflighorn, tuba, instrumente de percuţie. De asemenea, la fel de renumite sunt şi cercurile de teatru şcolar, teatru de păpuşi şi pantomimă. Pentru cei care doresc să înveţe o limbă străină şi să descopere cultura şi civilizaţia popoarelor, sunt cercuri de italiană, engleză, spaniolă, japoneză. Un alt cerc foarte solicitat este cel de jurnalistică, la care se adaugă un cerc de relaţii internaţionale recent înfiinţat. Pentru copii pasionaţi de artele plastice, Palatul Copiilor are cercuri de pictură, sculptură, tapiserie, metaloplastie, ceramică, atelierul fanteziei, intarsii, foto-cineclub, jucării. De asemenea, există mai multe cercuri de dans, foarte premiate, precum cele de balet, dans modern, dans sportiv, gimnastică aerobică, dans popular. Copiii pasionaţi de ştiinţă, au posibilitatea de a-şi dezvolta experienţele în activitatea tehnico-ştiinţifică prin cercurile de informatică, automatizări, construcţii electronice. Alte cercuri pentru pasionaţii de un anumit domeniu sunt şi cele de arheologie-muzeografie, ecologie, agrobiologie, legumicultură, geologie ambientală. Printre campionii României la radiotelegrafie, cei mai mulţi provin de la Palatul Copiilor din Iaşi. La fel şi cei de la cercurile de modelism, aeromodele, navomodele, automodele, carting.