Să ne amintim de Claudia Millian 

La 21 septembrie 1961 se stingea din viaţă, la 74 de ani, Claudia Millian, cea care fusese soţia devotată şi muza poetului Ion Minulescu.

S-a născut la Bucureşti, la 21 februarie 1887, ca fiica unui inginer petrolist şi a unei învăţătoare. A urmat două facultăţi, Belle Arte şi Artă Dramatică, dar s-a manifestat mai ales ca poetă, autoarea unor cronici spumoase în presa vremii şi a unor pagini interesante de memorialistică, apărute postum. A scris şi câteva piese de teatru. Debutul ei s-a produs în 1906. Desigur, poezia ei n-a fost de valoarea pe care şi-ar fi dorit-o, talentul ei poetic rămânând mereu în umbra romanţelor scrise de cel pe care l-a adorat şi alături de care a avut o viaţă fericită, Ion Minulescu. În schimb, cu poetul simbolist a format un cuplu plin de farmec în anii interbelici ai Bucureştilor. 

A fost profesoară de desen, a pictat şi a realizat lucrări de sculptură, unele găsindu-se în Casa Memorială „Ion Minulescu şi Claudia Millian” din Bucureşti. Cei doi au avut o fiică, Mioara Laurenţia Minulescu, care a fost artist plastic. Claudia Millian a publicat volumele de poezie: „Garoafe roșii” (1914), „Cântări pentru pasărea albastră” (1922) şi „Întregire” (1936).