„Să privim aceste fotografii şi să vedem ce am devenit în ultimii 20 de ani“

Luni seara a avut loc, la sediul Comisiei Europene din Bruxelles, vernisajul expoziţiei de fotografie „Revoluţia Română - Drumul spre Libertate“, realizată de Agenţia Naţională de Presă Agerpres, sub patronajul comisarului european pentru Multilingvism, Leonard Orban. Expoziţia de fotografie va fi prezentată la Bucureşti şi în alte oraşe din ţară, în luna decembrie, odată cu lansarea albumului „Revoluţia Română 20“. Expoziţia din clădirea Berlaymont a CE poate fi vizitată până la sfârşitul lunii octombrie, după care va intra în custodia Ministerului Afacerilor Externe, urmând a fi prezentată în mai multe capitale europene.

La 20 de ani de la prăbuşirea regimurilor comuniste est-europene, expoziţia de fotografie a Agenţiei Naţionale de Presă oferă o mărturie a răsturnării celui mai represiv sistem totalitar de pe continent, condus de Nicolae Ceauşescu. Folosind fotografia de presă, ca realitate vizuală a informaţiei brute, Agerpres prezintă, în câteva zeci de imagini, majoritatea alb-negru, o radiografie a ultimelor momente de existenţă a regimului comunist şi a ultimului dictator al Europei, ilustrând lupta dusă de un întreg popor pentru recâştigarea demnităţii şi a libertăţii. În discursul său din deschiderea expoziţiei, comisarul european Leonard Orban a apreciat că fotografiile expuse reprezintă „imagini excepţionale, luate în condiţii excepţionale, ce reflectă momente excepţionale ale istoriei“. „În urmă cu 20 de ani, la sfârşitul lui 1989, regimul lui Nicolae Ceauşescu, unul dintre cei mai duri lideri din Europa, a căzut brusc. (...) Aceste evenimente, amestecate cu reprezentarea unică a speranţei şi disperării, sunt prezentate acum în această expoziţie de către Agenţia Naţională de Presă Agerpres. Pentru români, căderea regimului comunist, în urmă cu două decenii, a deschis drumul către libertate. (...) Să privim aceste fotografii şi să vedem ce am devenit în ultimii 20 de ani“, a spus oficialul CE, Leonard Orban. „În urmă cu douăzeci de ani, în zilele lui octombrie, urmăream cum, de la o zi la alta, regimurile comuniste din Europa de Est cădeau unul după altul. Atunci, noi, românii, începusem să sperăm că am putea fi şi noi liberi. Ne era frică, o frică ce părea eternă. Această expoziţie aduce, la Bruxelles, în inima Europei libere, un omagiu eroilor cunoscuţi şi celor anonimi ai Revoluţiei române. Fotografiile prezintă bucuria şi tristeţea, ura şi speranţa, evenimentele despre cei care au decis să se ridice din genunchi pentru a răsturna unul dintre cele mai odioase regimuri ale sfârşitului secolului al XX-lea“, a spus directorul general al Agerpres, Ioan Mihai Roşca. De la cultul personalităţii lui Ceauşescu la NATO şi UE După cum explica Ioan Mihai Roşca, expoziţia este structurată în 3 secţiuni. Prima dintre ele înfăţişează imagini reprezentând cauzele care au dus la declanşarea Revoluţiei, realităţile din timpul regimului comunist din acea vreme în România, marcate de cultul personalităţii pentru familia Ceauşescu. A doua secţiune include imagini din zilele fierbinţi ale Revoluţiei, care a debutat la Timişoara şi a continuat la Bucureşti. În fine, ultima parte se referă la aderarea României la UE şi la NATO şi integrarea ţării noastre în marea familie a Europei. La rândul său, reprezentantul permanent al României pe lângă UE, Mihnea Motoc, a menţionat că un lucru este sigur despre România şi Revoluţia română din 1989 - acela că evenimentele respective au fost cele mai dramatice din Europa Centrală şi de Est petrecute în acea perioadă. „Cred că nu există cuvinte şi alte instrumente de a arăta mai bine ce s-a întâmplat atunci decât mărturia directă, iar cea mai directă dintre toate mărturiile sunt fotografiile. Mă alătur comisarului Orban în a felicita această iniţiativă a Agerpres. Acesta este cel mai bun mod de a ne invita să reflectăm, pe noi şi prietenii noştri din Europa, la acele zile“, a afirmat Motoc. Albumul foto-document „Revoluţia Română 20“ Expoziţia „Revoluţia Română - Drumul spre Libertate“ face parte dintr-un amplu proiect editorial al Agerpres, de marcare a 20 de ani de la căderea regimului comunist, în cadrul căruia a fost editat şi albumul foto-document „Revoluţia Română 20“. Realizat în condiţii grafice deosebite, albumul conţine peste 100 de fotografii realizate la Timişoara şi la Bucureşti de fotoreporterii Agerpres, în zilele Revoluţiei şi imediat după aceea, toate prezentate în ordine cronologică, având explicaţii în limbile română, engleză şi franceză. De asemenea, volumul cuprinde şi o cronologie a evenimentelor din decembrie ’89, informaţii cu valoare documentară exemplară, o scurtă revistă a presei internaţionale de la acea vreme, precum şi o serie de mărturii, opinii ale celor care au ocupat prim-planul actualităţii româneşti în zilele Revoluţiei. Albumul este prefaţat de prof. dr. Ioan Scurtu şi conţine o serie de consideraţii, peste timp, acordate în exclusivitate Agenţiei Agerpres de Vladimir Beliş, Teodor Brateş, Ion Caramitru, Mircea Diaconu, Mircea Dinescu, Valeriu Epure, Ion Iliescu, Dumitru Mazilu, Andrei Firică, Sergiu Nicolaescu şi Petre Roman. Un Nobel pentru Literatură, la 20 de ani de la căderea Cortinei de Fier După 20 de ani de la căderea Cortinei de Fier au loc, în întreaga Europă, în special în ţările din fostul bloc comunist, o serie de evenimente care amintesc de cea mai importantă pagină a istoriei contemporane. Evenimentul acordării premiilor Nobel din acest an pare să se înscrie în această agendă de manifestări. Astfel, liderii politici germani au subliniat valoarea simbolică a acordării Premiului Nobel pentru Literatură pe 2009 scriitoarei născute în România, Herta Müller, în preajma celei de-a 20-a aniversări a căderii Cortinei de Fier. „Este un semnal minunat faptul că tocmai acum, la 20 de ani de la căderea Zidului Berlinului, a fost distinsă cu Premiul Nobel o literatură de o calitate excelentă, îmbogăţită cu o experienţă de viaţă care vorbeşte de dictatură, opresiune, frică, dar care este, de asemenea, de o valoare incredibilă“, a spus cu acest prilej cancelarul Angela Merkel. Preşedintele Horst Koehler a subliniat rolul Hertei Müller ca voce care „în scrierile sale s-a pronunţat împotriva uitării, apărând, astfel, valoarea libertăţii“. Premiul Nobel pentru Literatură de anul acesta a fost acordat scriitoarei germane Herta Müller, originară din Transilvania, care şi-a trăit cea mai mare parte a vieţii în România şi care a emigrat din această ţară cu puţin timp înainte de prăbuşirea regimului lui Ceauşescu. Timp de 20 de ani după căderea regimului lui Ceauşescu, au apărut în România şi în străinătate numeroase studii, cărţi dedicate evenimentelor din 1989. Printre cărţile apărute sunt şi cele scrise de participanţii direcţi sau de istorici ai evenimentului, precum Vartan Arachelian, „Revoluţia şi personajele sale“, părintele Constantin Galeriu, „Martiri ai revoluţiei din decembrie 1989“, Ion Iliescu, „Revoluţie şi reformă“, „Revoluţia trăită“, „Momente de istorie“, Jean Marie Le Breton, „Sfârşitul lui Ceauşescu“, Dumitru Mazilu, „Revoluţia furată. Memoriu pentru ţara mea“, „Proclamaţia revoluţiei române“, Sergiu Nicolaescu, „Revoluţia. Începutul adevărului“, „Un senator acuză“, „Cartea revoluţiei române decembrie ’89“, „Lupta pentru putere. Decembrie ’89“, Petre Roman, „Libertatea ca datorie“, Ioan Scurtu, „Revoluţia română din decembrie 1989 în context internaţional“, Peter Siani-Davies, „Revoluţia română din decembrie 1989“, Ruxandra Cesereanu, „Decembrie â89. Deconstrucţia unei revoluţii“. Printre volumele apărute în străinătate se află şi cele semnate de Guibert Gérard Alban, „Chronique historique de la Revolution Roumaine de decembre 1989 a janvier et fevrier, 1990“, Philippe Alfonsi, „Cette annee-la, 1989-1990“, Mark Almond, „The rise and fall of Nicolae and Elena Ceauşescu“, Edward Behr, „Baise le main que tu nâoses mordre. Les Roumains et les Ceauşescu“, Andrei Codrescu, „The hole in the flag“, Uwe Detemple, „Mein Rumänien - Revolution & Poesie“, Octavian Mihăescu, „Heim (at)los“, Radu Portocală, „Autopsie du coup d’Etat roumain“, Hans Vastag, György Mandics, Engelmann Manfred, „Temeswar, Symbol der Freiheit“. Presa internaţională observă faptul că şi filmele care provin din ţările fostului bloc comunist sunt căutate de public, alături de literatură. Printre filmele care tratează chiar subiectul Revoluţiei din decembrie 1989 se sunt „Sindromul Timişoara - Manipularea“, 2004, regia Marius Barna; „Cincisprezece“, 2005, regia Sergiu Nicolaescu, „A fost sau n-a fost?“, 2006, regia Corneliu Porumboiu, „Hârtia va fi albastră“, 2006, regia Radu Muntean, „Cum mi-am petrecut sfârşitul lumii“, 2006, regia Cătălin Mitulescu.