Salcâmul japonez, un ajutor în lupta anti-colesterol

Spre deosebire de salcâmul alb, salcâmul japonez nu este un arbore foarte cunoscut la noi în ţară. Tocmai de aceea ne-am propus să vă prezentăm astăzi câteva informaţii referitoare la tratamentele naturiste ce pot fi urmate, utilizând în mod special bobocii florali ai salcâmului japonez.

Cunoscut în literatura de specialitate sub denumirea ştiinţifică de Sophora japonica, salcâmul japonez este un arbore mai puţin cunoscut în România, fiind originar din Japonia, China şi Coreea. La noi, poate fi întâlnit în grădini şi parcuri, ca arbore ornamental, iar în zonele de stepă (Bărăgan, Dobrogea) creşte în păduri compacte, fiind rezistent la secetă, la ger şi la noxele din atmosferă (fum, gaze). În fitoterapie sunt utilizaţi bobocii florali, recoltaţi în luna iulie, când primele flori încep să se deschidă. Se strujesc în coşuri căptuşite cu hârtie, pentru a evita brunificarea. Uscarea se face în poduri acoperite cu tablă sau artificial, la 40 de grade Celsius. Din 4 kg de boboci proaspeţi se obţine un kg produs uscat cu gust amărui. Bobocii florali conţin glicozide flavonoidice, cu rol similar vitaminei PP, dar şi substanţe glucidice, pectine, mucilagii, săruri minerale. Printre cele mai importante acţiuni terapeutice ale bobocilor florali ai salcâmului japonez se numără: - dizolvarea plăcilor de colesterol din interiorul vaselor sanguine; - reducerea nivelului de lipide din sânge; - creşterea rezistenţei capilarelor fragile şi evitarea hemoragiilor de la nivelul capilarelor; - menţinerea elasticităţii vaselor şi arterelor; - întărirea contracţiilor inimii; - reglarea ritmului cardiac; - prevenirea aterosclerozei şi a hipertensiunii arteriale; - reglarea metabolismului glucidic. Conţinutul ridicat în rutozizi, cu rol similar vitaminei PP, inhibă agregarea trombocitelor şi a eritrocitelor, dizolvă plăcile de colesterol din vasele sanguine, evită formarea cheagurilor de sânge, are efecte antiinflamatoare, reglează ritmul cardiac şi previne apariţia edemelor cardiace. Prezenţa unui alt compus - cvercetolul - ajută la dilatarea vaselor coronariene şi măreşte rezistenţa pereţilor vaselor capilare fragile, prevenind accidentele vasculare şi infarctul miocardic, mai ales la persoanele cu hipertensiune arterială, ateroscleroză coronariană, tromboflebite, varice, ulcere varicoase şi hemoragii pulmonare. În oftalmologie se aplică pentru tratarea hemoragiilor retiniene, glaucom şi în retinopatie diabetică. Lăstarii tineri sunt eficienţi în dermatoze şi în tratarea hemoroizilor sângerânzi, interni şi externi. Fructele se folosesc în tratamentul rănilor.