Sărbătoare în „laboratorul duhovnicesc“ al Facultăţii de Teologie din Bucureşti

Biserica „Sfânta Ecaterina“, paraclisul Facultăţii de Teologie „Justinian Patriarhul“ din Bucureşti, şi-a serbat ieri, 25 noiembrie a.c., hramul. Sfânta Liturghie a fost săvârşită de Preasfinţitul Ciprian Câmpineanul, Episcop-Vicar Patriarhal, ca delegat al Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, împreună cu un ales sobor de preoţi şi diaconi. La sărbătoarea hramului au mai participat profesori ai facultăţii, studenţi şi numeroşi credincioşi.

Finalul Sfintei Liturghii a fost marcat de Preasfinţitul Ciprian Câmpineanul, Episcop-Vicar Patriarhal, care a vorbit celor prezenţi despre importanţa Sfintei Mare Muceniţe Ecaterina în întreaga Ortodoxie, cât şi despre rolul Sfintei în viaţa studenţilor teologi. „Ziua de astăzi are o semnificaţie deosebită pentru Facultatea de Teologie, respectiv pentru acest sfânt locaş, înălţat şi afierosit Sfintei Mare Muceniţe Ecaterina. Biserica este laboratorul duhovnicesc pentru cei care se pregătesc în aşezământul teologic de alături ca să Îl slujească pe Dumnezeu. Aici sunt viitorii preoţi iniţiaţi în slujbele care ţin de Biserica noastră Ortodoxă, aici trăiesc Taina Bisericii, Taina Sfintei Liturghii, aici se spovedesc, aici se împărtăşesc, aici cântă şi învaţă cum trebuie să fie un slujitor al Sfintei noastre Biserici. Este o binecuvântare pentru studenţii Facultăţii de Teologie din Bucureşti faptul că au, pe de o parte, ca patroni-ocrotitori pe Sfinţii Trei Ierarhi Vasile, Grigore şi Ioan, iar pe de altă parte, ca patroană - pe această Mare Muceniţă Ecaterina. Este numită Mare Muceniţă, pentru că nu doar şi-a dat viata pentru Hristos, precum mulţi alţi mucenici, ci L-a mărturisit cu mult curaj. L-a mărturisit cu atâta fermitate şi a arătat atâta răbdare în suferinţe încât i-a impresionat pe cei care erau de faţă şi i-a convertit la învăţătura creştină pe cei care erau chemaţi să-i stea împotrivă, prin arta cuvântului. Ea a înţeles să se logodească cu Mirele Hristos şi L-a mărturisit cu preţul vieţii sale. Sfânta Mare Muceniţă Ecaterina, precum şi Sfinţii Trei Ierarhi, sunt modele vii de urmat de către studenţii care se pregătesc atât din punct de vedere teologic, dar mai ales duhovnicesc, în această biserică, pentru a-L sluji pe Dumnezeu cu mult curaj, având răbdare în suferinţele pe care, în mod cert, le vor întâlni în cale, căci trăim în vremuri în care e nevoie de mărturisirea lui Hristos cu multă fermitate. Este o sărbătoare semnificativă pentru Facultatea de Teologie, dar şi pentru întreaga Biserică. Chiar dacă este trecută cu cruce neagră în calendar, în toate bisericile ortodoxe locale, în această zi, se săvârşeşte Sfânta Liturghie şi este cinstită Sfânta Mare Muceniţă Ecaterina.“ De asemenea, PS Ciprian Câmpineanul a transmis tuturor celor prezenţi binecuvântarea Părintelui Patriarh Daniel. În continuare, pr. prof univ. dr. Emanoil Băbuş, prodecan al Facultăţii de Teologie, a mulţumit Preasfinţitului Ciprian Câmpineanul pentru participarea la sărbătoarea paraclisului tinerilor teologi bucureşteni, arătând că „pentru noi toţi este o bucurie participarea la Sfânta Liturghie. Alături de sărbătorile mari ale Bisericii noastre Ortodoxe, hramul reprezintă un moment de referinţă pentru orice parohie. Ne dorim, la rândul nostru, să punem în practică învăţămintele lăsate de Sfânta Mare Muceniţă, pentru a ne face demni de numele pe care îl purtăm cu toţii, şi anume numele de creştin“. Slujba săvârşită cu prilejul hramului Bisericii „Sfânta Ecaterina“ s-a terminat cu oficierea parastasului pentru ctitori şi pentru cei care au ostenit în lăcaşul de cult. Aşezată la poalele Colinei Patriarhiei, în vecinătatea Pieţei Unirii şi a vechiului centru istoric, Biserica „Sfânta Ecaterina“ datează din secolul al XVI-lea. La început a fost închinată Mănăstirii „Sfânta Ecaterina“ de la Muntele Sinai. În decursul istoriei, a fost supusă mai multor reparaţii, ajungându-se la stadiul actual, care datează din 1850. Pictura originală a fost realizată de pictorii Constantin Lecca şi Mişu Popp, reprezentanţi de marcă ai picturii bisericeşti din secolul al XIX-lea.