Satul românesc în ipostaze contemporane
Muzeul Etnografic al Moldovei din Iași oferă, în această perioadă, publicului vizitator o expoziție de fotografie de mare valoare documentară, organizată în parteneriat cu Centrul judeţean pentru conservarea și promovarea culturii tradiționale din Cluj. Realizate de fotografi din toată țara, în special în satele din Transilvania, imaginile sunt rodul unui concurs de specialitate, pe care centrul clujean îl organizează anual. Itinerantă în țară și în lume, expoziția a poposit și la Iași, întregind călătoria românească a unor instantanee ce înveșnicesc fragmente din tiparele satelor noastre.
Până în 15 septembrie, atât ieșenii, cât și turiștii care tranzitează orașul pot admira, în sălile Muzeului Etnografic al Moldovei, de la Palatul Culturii, o expoziție de fotografie inedită, ce relevă crâmpeie din satul de dincolo de munți, din Ardeal, dar și din zona învecinată, a Bacăului de munte. Aduse la Iași în cadrul unui traseu itinerant, pe care etnografii clujeni l-au parcurs atât în țară, cât și în Europa, imaginile povestesc despre satul transilvănean surprins în contemporaneitate.
Intitulată sugestiv „Fotografia-document etnografic” (FED), expoziția cuprinde în jur de 100 de fotografii, selectate în cadrul celei de-a 15-a ediţii a concursului naţional cu acelaşi nume, organizat în fiecare an de Centrul judeţean pentru conservarea şi promovarea culturii tradiţionale din Cluj. Printre cei care și-au pus semnătura pe imaginile expuse se numără artiști-fotografi din Miercurea Ciuc, Braşov, Cluj-Napoca, Sfântu Gheorghe, Târgu Mureş, Aiud, Sângeorgiu de Mureş, Orăştie, Iaşi, Hunedoara, Oradea, Baia Mare, Deva, dar şi din Polonia. Invitatul special al secţiunii internaţionale a concursului, cu câteva fotografii și în această expoziție, este grecul Manolis Metzakis.
„Proiectul colegilor de la Centrul județean pentru conservarea și promovarea culturii tradiționale din Cluj este rezultatul unui concurs național de fotografie, ajuns deja la cea de-a 15-a ediție. Expoziția este itinerantă, iar la noi, la Iași, are ultimul popas. Fotografiile, majoritatea realizate în 2018, nu sunt focalizate pe o temă anume, ci surprind satul în coordonatele sale generale. Pentru că avem și instantanee cu meșteșuguri, și viața cotidiană, și portrete. Ne-am bucurat de această colaborare, mai ales că publicul ieșean are mai rar posibilitatea să vadă imagini din satele din Ardeal”, a explicat muzeograful Ana-Maria Rață, curatorul expoziției.
Colaborarea cu centrul clujean are și o valoare istorică, fiind prima de acest gen pentru muzeul ieșean, muzeu etnografic al cărui fondator a fost chiar un clujean, celebrul etnograf și cercetător Ion Chelcea.
Fotografiile sunt panotate în trei săli de expoziție, pline mereu de vizitatori, mai ales vara. De altfel, perioada de expunere nu a fost întâmplător stabilită; foarte mulți dintre ieșenii plecați în străinătate revin acasă, în concedii, şi, deopotrivă, orașul e înțesat și de turiști de peste tot din lume. „Ne bucurăm să vedem fericirea pe chipul celor veniți din străinătate. Și nouă ne prinde bine o astfel de expoziție, pentru că avem obiectele vechi, din satul de altădată, iar aici, vizitatorii vin și văd, cumva, satul actual. Și se bucură să observe că încă mai există un fierar, un olar sau căruța cu cai. Este cumva o continuitate; se vede că satul nu s-a epuizat și că anumite valori, care ne definesc, merg mai departe. Sunt imagini care-ți trezesc, într-un anume fel, sentimentul de «acasă»”, a subliniat muzeograful Ana-Maria Rață.
Chipuri, instantanee ce surprind fragmente de ritual, obiceiuri sau momente din viața omului, arhitectura tradițională, meșteșuguri și îndeletniciri, peisaje sau decupaje din universul rural, toate se rânduiesc în expoziție, completându-se reciproc. „Sunt, spre exemplu, surprinse reminiscențe ale cultului solar, în unele acțiuni pe care noi le facem, dar nu mai știm de ce le facem, de fapt. Acele roți de foc, cărora le dăm drumul la vale la solstiții sau la echinocții, au rostul, în gândirea populară, de a ajuta astrul să crească în puteri, să-și sporească lumina. Ăsta este un exemplu că mentalitatea păstrează aceste lucruri străvechi, fundamentale”, a apreciat Ana-Maria Rață.
Portretele și unele ipostaze ale ritualurilor par a fi cele care atrag cel mai mult privitorii. Bătrâne cu chipuri brăzdate de timp, fețe de bărbați pe care viața a scris adevărate ceasloave, priviri care trec dincolo de fotografie, trădând stări și emoții, trăiri pe care le putem doar bănui. Sunt și fețe luminoase, și fețe sfioase, și fețe blânde, și fețe bântuite de amărăciune. Dacă numai aceste portrete ar fi în expoziție, ar putea reconstitui fidel universul satului - cu truda, cu bucuriile, cu tristețile sau cu nostalgiile sale. Dar chipurile sunt completate de multe alte ipostaze - ale obiceiurilor de peste an, ale muncilor pe care oamenii încă le fac, ale meșteșugurilor, ale locurilor. Ici-colo, imaginile amplifică și mai mult emoțiile în lumea aceasta a simplității – o ferestruică de lemn, o linie frântă desenată de garduri pe un câmp de omăt, mâinile trudite ale unei bunici frământând aluat, rozeta cioplită pe un stâlp de casă, o traistă cu câteva fire de busuioc agățată la icoană, spătarul unui scaun ce va fi fost ocupat cândva și chipul unei bunici reflectat în oglindă. Detalii, tușe, frânturi de timp. Piese din puzzle-ul nostru afectiv.
Proiectul „Fotografia-document etnografic“ al Centrului judeţean pentru conservarea şi promovarea culturii tradiţionale din Cluj este realizat anual, în parteneriat cu Asociaţia ArtImage. Proiectul presupune, pe lângă organizarea unui concurs naţional de fotografie de autor, şi organizarea unor expoziţii itinerante în ţară şi în străinătate, editarea de albume şi monografii foto, dar şi constituirea şi dezvoltarea unei arhive de fotografie etnografică. La vernisajul de la Iași al expoziției FED, a fost prezentat publicului și albumul „Fotografia-document etnografic: 2004-2018-15 ani”, ediție îngrijită de Consuela Bendea.
„Ca document, fotografia este foarte importantă și-și va atinge valoarea peste câteva generații. Dar atunci va reprezenta un punct de reper în domeniul etnografiei. Cei care vin după noi se vor folosi de ele și vor ști să așeze reperele și să vadă evoluția în timp a lumii rurale”, consideră muzeograful Ana-Maria Rață.
De altfel, o altă parte importantă a proiectului fotografic clujean este secțiunea dedicată reproducerii de fotografie veche. Un exemplu cât se poate de bun de imagine care a devenit deja reper și care poate întregi pentru noi, cei de azi, tabloul epocilor care au trecut.