SEMNAL EDITORIAL: Primul număr al revistei culturale „Lespezi”
O nouă revistă, „Lespezi”, îşi face drum printre publicaţiile culturale de astăzi, sub egida Asociației „Lespezi - 2004”, avându-l ca fondator pe scriitorul și jurnalistul Vasile Ioan Ciutacu, şi apare la Comarnic. „Lespezi” pare a fi un drum și o poartă deschisă către sufletul comărnicenilor, dar doreşte să aibă o deschidere mult mai largă către sufletul atât de ignorat în aceste vremuri tulburi, pe buză de prăpastie, între „a fi și a nu fi”.
Revista cuprinde interviuri cu diferite personalități locale şi din alte părţi ale României, pamflete, poezii, reportaje, evocări, recenzii de carte, „aluzii” la vremurile în care ne zbatem ca peștele pe uscat. Cu alte cuvinte, în paginile publicaţiei se regăsesc trecutul și prezentul acestei localități, așa încât stă în puterile noastre să deschidem larg fereastra către orizontul în care ne așteaptă surâzători copiii noștri, ştiut fiind că fără educație, cultură și credință în zadar facem umbră pământului.
Sunt în paginile revistei „Lespezi” așa-numitele pietre de hotare pe care se poate sprijini cu nădejde această localitate ca să poată ține capul sus în fața istoriei. Bunăoară, este Schitul Lespezi (1661), cea mai veche așezare din partea superioară a Văii Prahovei, unde sfinții zugravului Pârvu Mutu aşteaptă să ne bucure sufletele cu lumina cerească. Apoi, un punct de sprijin al comărnicenilor, prințesa Martha Bibescu, nume de referință în literatura română și în viața politică a ţării între cele două războaie mondiale. Sunt prezenți în paginile revistei pictorița de renume Georgeta Năpăruș, evocată de criticul de artă Pavel Șușară, istoricul și prof. univ. dr. Ion Bulei (mutat de curând la Domnul), prin interviuri care pun punctul pe „i” în ceea ce-i privește pe români de-a lungul timpului, dar şi Cornel Paraniac (general cu trei stele, plecat și el de timpuriu la cele sfinte, primul nostru reprezentant la Bruxelles înainte ca România să intre în UE și NATO), care ne lămurește cum arată armata română în comparație cu cea a altor națiuni, după ’89.
Nu lipsesc debuturile literare: Ilinca Brezeanu și regretata Iulia-Alexandra Terecoasă. De asemenea, este prezentat poetul Simion Stolnicu, care frecventa cenaclul „Sburătorul” al lui Eugen Lovinescu, destul de favorabil prezentat de George Călinescu în a sa „Istorie a literaturii române”. Mai apar în revistă semnăturile unor autori contemporani valoroşi, precum Octavian Soviany, Ion Flora, Adrian Berinde, Anatol Covali, Lucian Vasilescu, Ciprian Chirvasiu, prieteni ai Comarnicului, cu impresiile lor despre această așezare omenească.