Serbia trebuie să respecte drepturile minorităţilor

Fără a face referire directă la comunitatea românilor din Valea Timocului, care nu beneficiază de dreptul de a studia în limba maternă, Parlamentul European cere Serbiei „tratament egal, fără nici o discriminare a minorităţilor naţionale şi etnice, inclusiv accesul la educaţie în limba maternă“. Mâine vor începe, în mod oficial, negocierile de aderare a ţării vecine la UE, pe care oficialii sârbi o doresc „rapidă şi de calitate“.

 

Mâine, 21 ianuarie, vor începe oficial negocierile de aderare a Serbiei la Uniunea Europeană, „un moment istoric“, după cum a fost descris în plenul Parlamentului European. În acest context, eurodeputaţii au adoptat o rezoluţie prin care solicită Serbiei respectarea unor condiţii, printre acestea numărându-se „respectarea drepturilor minorităţilor naţionale şi etnice“, inclusiv prin „accesul la educaţie în limba maternă şi utilizarea limbilor în administraţia publică locală şi regională“.

 

În privinţa minorităţilor naţionale, parlamentarii europeni solicită, potrivit Agerpres, „implementarea efectivă a legislaţiei şi a acordurilor bilaterale şi multilaterale referitoare la apărarea drepturilor minorităţilor naţionale şi etnice, într-o manieră egală, nediscriminatorie şi proporţională în întreaga ţară“. De asemenea, autorităţile sârbe sunt sfătuite să promoveze „un climat de toleranţă şi un tratament egal, fără nici o discriminare a minorităţilor naţionale şi etnice, inclusiv accesul la educaţie în limba maternă, precum şi utilizarea limbilor în administraţia publică locală şi regională“. Totodată, PE solicită îmbunătăţiri în vederea eliminării discriminării în legislaţiile şi practicile existente privind restituirea bunurilor pentru membrii care aparţin minorităţilor naţionale şi etnice.

 

Textul rezoluţiei îi menţionează pe romi, albanezi şi bosniaci, dar nu face referire directă şi la românii din Valea Timocului, o comunitate foarte numeroasă, dar care este în continuare privată de drepturile specifice minorităţilor naţionale. De exemplu, în timp ce românii din Voivodina au fost recunoscuţi oficial încă din timpul regimului comunist din fosta Iugoslavie, având posibilitatea să studieze la şcoală în limba maternă, cei din Valea Timocului, deşi mai numeroşi, sunt numiţi vlahi de către autorităţile sârbe şi nu au beneficiat niciodată de drepturi specifice minorităţilor naţionale. 

 

La 1 martie 2012, România a condiţionat acordarea statutului de ţară candidată la UE pentru Serbia de semnarea unui protocol privind minorităţile între Bucureşti şi Belgrad, care stipulează „măsuri concrete de protejare a drepturilor şi identităţii persoanelor aparţinând minorităţii române din Republica Serbia, inclusiv a persoanelor aparţinând acestei minorităţi din Valea Timocului“. Printre angajamentele luate de autorităţile sârbe se numără asigurarea dreptului de educaţie în limba maternă, acordarea autorizaţiilor de construire a unor biserici. Belgradul nu a făcut nici un progres semnificativ în acest sens, mai mult, continuă, potrivit reprezentanţilor românilor de aici, să facă presiuni asupra membrilor comunităţii româneşti din Timoc.

 

Referindu-se la parcursul european al ţării sale şi la condiţiile ce trebuie îndeplinite, premierul sârb Ivica Dacic a declarat săptămâna trecută că „ţara noastră vrea ca aderarea să fie şi rapidă, şi de calitate“.

 

Conferinţa interguvernamentală care se va desfăşura mâine, la Bruxelles, demonstrează angajamentul UE faţă de aderarea Serbiei, susţin eurodeputaţii, însă Belgradul „ar trebui să menţină ritmul reformelor, care reprezintă un indicator-cheie al unui proces de integrare de succes, şi să răspundă aşteptărilor cetăţenilor sârbi privind o aderare lipsită de obstacole“. Totodată, textul apreciază abordarea constructivă a Serbiei în relaţiile cu vecinii săi, eurodeputaţii făcând un apel şi la statele care nu au recunoscut independenţa Kosovo (printre care şi România), să o facă „fără întârziere“, întrucât ar avea un impact pozitiv în această regiune.