Trimiteri mari de bani ale românilor din Regatul Unit şi Germania

Românii din afara ţării au transferat în România aproximativ 60 de miliarde de euro în perioada 2013 - prima jumătate a anului 2025, potrivit unei analize realizate de economistul Cristian Popa, membru al Consiliului de administraţie al BNR. În 2024, aproape jumătate din totalul remiterilor au provenit din Regatul Unit şi Germania. De asemenea, diaspora din Irlanda, deși relativ mică numeric, trimite sume considerabile, semn că și românii de acolo au locuri de muncă bine plătite.

Suma de aproximativ 60 de miliarde de euro trimisă de diasporă între 2013 și începutul lui 2025 este de două ori mai mare decât valoarea iniţială a PNRR și de două ori şi jumătate mai mare decât acum un deceniu, pe fondul creşterii numărului de emigranţi şi a veniturilor lor. „Un aspect important este stabilitatea şi rezilienţa acestor sume. Cei plecaţi nu au uitat de «acasă». Numai în 2024, încasările s‑au situat în jur de 6,7 miliarde de euro (aproape 2% din PIB)”, a subliniat Cristian Popa, într‑o analiză publicată pe reţeaua LinkedIn, preluată de Agerpres.

În 2024, la intrările de 6,7 miliarde de euro, au fost aproximativ 1,7 miliarde de euro care au părăsit România, ale străinilor care lucrează în țara noastră, cu circa 60% peste nivelul din anul precedent, rezultând un net de 5 miliarde de euro (încasări minus plăţi), a precizat oficialul BNR.

„Dar după prima jumătate a anului 2025 încasările încetinesc, iar plăţile accelerează. Pe baza datelor istorice şi a celor din primele două trimestre ale acestui an, ţinând cont de trend şi sezonalitate, o estimare prudentă indică scăderea remiterilor nete în acest an”, scrie Cristian Popa.

În ceea ce priveşte structura geografică, aproape jumătate din totalul remiterilor personale provine din Regatul Unit şi Germania. „Deşi diaspora din Marea Britanie este numeric doar un sfert din cea din Italia, Spania şi Franţa, în 2024 contribuţia sa financiară o depăşeşte pe cea a diasporei din aceste ţări, iar faţă de acum un deceniu, nivelul din Regatul Unit este de aproximativ zece ori mai mare. Explicaţia ţine parţial atât de creşterea rapidă a comunităţii de români în Regatul Unit după 2014, cât şi prin veniturile medii mai ridicate obţinute acolo. (...) Contează şi structura ocupaţională: diaspora din Regatul Unit/Germania include o pondere mai mare de specialişti şi muncitori calificaţi, în timp ce în Italia/Spania o parte relevantă a muncii se desfăşoară în sectoare intensive în forţă de muncă”, mai arată analiza.

Pe de altă parte, România nu mai este doar destinatar al remiterilor, ci şi ţară de origine a plăților, aflate pe un trend clar ascendent începând din 2022. Astfel, volumul remiterilor din România către exterior a crescut de la sub 400 de milioane de euro în 2019, la aproape 1,7 miliarde de euro în 2024. Dacă în 2019 raportul încasări/plăţi era 14:1, în 2024 acest raport s‑a redus la 4:1. „Fenomenul este aşteptat să continue, dat fiind că deficitul de forţă de muncă internă persistă şi companiile recrutează tot mai mulţi muncitori străini. Vreau să fiu foarte clar: fără ei, economia României ar fi mai mică şi traiul mai scump. Beneficiile nu pot fi contestate”, a punctat oficialul BNR.

În opinia sa, remiterile vor continua să joace un rol important în economia românească atât timp cât există un număr mare de români în străinătate cu legături familiale acasă. „Dar generaţiile tinere de români născuţi sau crescuţi în diasporă vor avea, inevitabil, legături tot mai slabe cu România. Din acest motiv, încasările ar putea intra treptat pe o pantă descendentă”, este de părere Cristian Popa. (C.Z.)