Şezătoare cu bunici şi nepoţi, la Corneşti

Sub genericul "Credinţă şi tradiţie" şi în acord cu specificul perioadei dintre Sfintele Paşti şi Înălţarea Domnului, la Corneşti, în judeţul Botoşani, în luna mai a avut loc cea de-a cincea ediţie a şezătorii satului, anul acesta evenimentul fiind dedicat bunicilor. A fost, de fapt, o întâlnire între generaţii, astfel încât tinerii să nu uite valorile lumii satului de odinioară, iar bunicii să simtă că sunt iubiţi şi respectaţi.

Aproape 300 de copii, alături de părinţii şi bunicii lor, au înţesat, în miez de mai, curtea largă a unei case tradiţionale, transformată în muzeu, de la Corneşti, un sătuc devenit astăzi cartier al oraşului Darabani. S-au adunat cu toţii într-o şezătoare autentică, intitulată sugestiv "Din dragoste pentru bunici". Un semn de respect, de dragoste, de preţuire pentru aceşti oameni ajunşi la bătrâneţe, care au ştiut să păstreze atât de bine tradiţiile, pentru ca apoi să împărtăşească din frumuseţea lor şi generaţiilor care vin. Iniţiativa a aparţinut educatoarei Camelia Cazacu, o pasionată de valorile tradiţionale ale satului românesc. Evenimentul a debutat cu o slujbă de binecuvântare oficiată de părintele Dumitru Avarvarei de la parohia "Sf. Nicolae" Darabani, alături de părintele Ioan Ungureanu de la parohia Schit Orăşeni. "A fost o întâlnire de suflet, organizată în mod ireproşabil. Nimic nu a fost dat uitării, lucru care poate sluji ca model atâtor cadre didactice, pentru a încerca să facă ceva asemănător. Este o bucurie şi o satisfacţie când întâlneşti asemenea oameni dăruiţi, care au în vedere activităţile acestea de înaltă ţinută, adresate oamenilor din comunitate, dar în care sunt antrenaţi şi elevii. În felul acesta se creează o osmoză între cei mici şi cei mai mari, de data aceasta "cei trecuţi de culmea dealului", cum zic ei - bunicii. E vorba, de fapt, de o comuniune folositoare în transmiterea tradiţiei", a apreciat reputatul etnograf Angela Paveliuc Olariu, invitată la eveniment. Copiii, elevi la şcolile din Darabani, Hudeşti şi Dorohoi, au fost grupaţi pe ateliere de lucru, reeditând tradiţii şi meşteşuguri moştenite de la bunici: au lucrat la gherghef, au făcut tăiţei de casă, au închistrit ouă, au tors lână, au brodat, au cusut, au pictat icoane pe lemn, totul sub atenta îndrumare a bătrânelor satului. "Am pornit această acţiune din dragoste pentru bătrânii noştri, pentru că am învăţat multe de la ei şi în continuare avem de învăţat", a explicat educatoarea Camelia Cazacu, cea care şi-a pus întreaga pricepere şi pasiune în organizarea acestei manifestări. La fel ca în cazul şezătorilor de altădată, după muncă a fost loc de joc şi voie bună. Elevii au susţinut un spectacol folcloric, cu muzică vocală şi o suită de melodii susţinute de fanfara de copii, condusă de prof. Gheorghe Mitoceanu. De asemenea, interpreţii de muzică populară Elena Mândrescu ("Rapsozii Botoşanilor") şi Mitică Hapliuc au susţinut un recital folcloric. La finalul manifestării toţi cei prezenţi au fost omeniţi, în spiritul perioadei dintre Paşti şi Înălţarea Domnului, cu ouă roşii şi păscuţe. Iar bunicii şi bunicele prezenţi au primit, în semn de recunoştinţă, pălării şi baticuri cu colţurele, ca o amintire a acestui moment ce le-a fost dedicat. "Am vrut să le redau o clipă din tinereţea lor, să-şi amintească cum mergeau vara, la cosit, cu pălăria pe cap, când erau sănătoşi şi tineri, iar femeile, când vor purta baticul, să-şi amintească de şezătoare", a subliniat Camelia Cazacu.