„Sfântul Proroc Ilie ne îndeamnă să păstrăm dreapta credinţă”
Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a săvârşit marţi, 20 iulie 2021, de sărbătoarea Sfântului Proroc Ilie Tesviteanul, Sfânta Liturghie în Paraclisul „Sfântul Grigorie Luminătorul” al Reşedinţei Patriarhale, cu prilejul hramului lăcașului de rugăciune. Paraclisul, amenajat la ultimul etaj al turnului de pe latura de nord-vest a Reședinței Patriarhale, este ctitoria Părintelui Patriarh Daniel şi a fost sfinţit în anul 2008. În cadrul Sfintei Liturghii arhiereşti, la ectenia întreită, au fost rostite cereri şi rugăciuni de mulţumire pentru toată facerea de bine şi milostivirea revărsată de Dumnezeu asupra Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, care joi, 22 iulie, va împlini frumoasa vârstă de 70 de ani.
În cuvântul de învăţătură rostit după citirea Sfintei Evanghelii, Preafericirea Sa a reliefat că atât Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul, cât şi Sfântul Proroc Ioan Botezătorul au în comun râvna faţă de împlinirea voii lui Dumnezeu, dar şi o lucrare de prevestire a tainei Mântuitorului Iisus Hristos: „Sfântul Ioan Botezătorul este Înaintemergător al primei veniri a Mântuitorului Iisus Hristos în lume, iar Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul este Înaintemergător al celei de a doua veniri a lui Hristos în lume, când El va veni cu slavă să judece viii şi morţii la sfârşitul veacurilor. Sfântul Proroc Ilie a trăit în secolul al 9-lea î.Hr., în timpul regelui Ahab (874-853 î.Hr.) şi al reginei Izabela. Numele său înseamnă «Domnul este Dumnezeul meu». Tatăl Sfântului Proroc Ilie era preot şi se numea Sovac. Încă de la naşterea pruncului, preotul Sovac a văzut îngeri stând în jurul copilului, care îl luminau cu o văpaie de foc şi îl hrăneau cu văpaia de foc. Aceasta înseamnă că Ilie încă de la naştere avea Duhul lui Dumnezeu prezent în el, iar văpaia de foc arăta că el va avea o credinţă fierbinte şi o râvnă mare pentru a împlini voia Domnului”, a spus Patriarhul României.
Sfântul Ilie Prorocul este un mustrător al celor care săvârşesc nedreptăţi
Întâistătătorul Bisericii noastre a subliniat că Sfântul Proroc Ilie este un om al postului, al rugăciunii şi al înfrânării, care a trăit în feciorie toată viaţa sa, la fel ca Sfântul Proroc Ioan Botezătorul. „Sfântul Proroc Ilie a fost considerat un prototip sau o icoană a asceţilor şi monahilor de mai târziu. Din Sfânta Scriptură vedem că el este apărător al dreptei credinţe în vremuri de rătăcire, când poporul, împreună cu regele Ahab şi regina Izabela, s-a îndepărtat de la credinţa strămoşească a evreilor şi a început să se închine la idoli, la zei păgâni, adică lui Ahab al fenicienilor, pe care l-a făcut cunoscut regina Izabela venită din Fenicia, şi Astartei, o zeiţă păgână. Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul este un ocrotitor al văduvelor şi al orfanilor, după cum a arătat în Sarepta Sidonului, când a hrănit în timp de secetă pe văduva care l-a primit în gazdă şi pe copilul ei. De asemenea, Sfântul Ilie Prorocul este un mustrător al celor care săvârşesc nedreptăţi. El i-a mustrat pe regele Ahab şi pe regina Izabela pentru că au răpit via unui om nevinovat, Nabot. Acela nu voia să vândă via şi atunci regina a pus la cale uciderea lui”, a subliniat Preafericirea Sa.
De asemenea, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a vorbit despre vieţuirea sfântă şi faptele Sfântului Proroc Ilie Tesviteanul, care au avut un profund conţinut profetic, ce trimiteau spre taina lui Hristos. „Când el a cerut ca Dumnezeu să trimită foc din cer peste carnea depusă pe altarul de jertfă şi a fost ascultat, focul din cer care a mistuit jertfa a fost o prefigurare a Duhului Sfânt Care Se va pogorî peste pâine şi vin la Sfânta Euharistie, iar ele vor deveni Trupul şi Sângele Domnului. Faptul că Ilie a fost hrănit în timpul prigoanei, aproape de pârâul Cherit, cu pâine şi carne, de un corb, aceasta era o prefigurare a Sfintei Euharistii. De aceea, în icoanele bizantine pâinea adusă de corb în plisc este pictată sub formă de prescură. Ridicarea sa la cer de Dumnezeu într-un car de foc, tras de cai de foc, era o preînchipuire a Înălţării Domnului. Sfântul Proroc Ilie este viu. El nu a murit, iar din Vechiul Testament doar Enoh a mai fost răpit la cer fără să treacă prin moarte. Sfânta Scriptură şi Tradiţia Bisericii spun că la sfârşitul veacurilor, înainte de a doua venire a Mântuitorului Iisus Hristos, Enoh şi Ilie vor veni pe pământ şi se vor lupta cu antihrist, care-i va omorî, dar la scurt timp va veni Mântuitorul Iisus Hristos şi-l va birui pe antihrist, iar pe cei doi, pe Enoh şi pe Ilie, îi va învia din morţi”, a explicat Preafericirea Sa.
Patriarhul României a mai precizat că Sfântul Proroc Ilie este considerat ocrotitorul recoltelor, el fiind chemat în rugăciuni atunci când este secetă, dar şi când sunt ploi prea multe, pentru a le opri. „Prin pilda vieţii sale, Sfântul Proroc Ilie ne îndeamnă să păstrăm dreapta credinţă în vremuri de rătăcire, să îi ajutăm pe cei săraci şi neputincioşi, arătând prin aceasta milostivirea lui Dumnezeu lucrătoare în sufletele noastre. De asemenea, el este grabnic ajutător al celor care îl cheamă în rugăciune, este ocrotitor al monahilor şi monahiilor, al asceţilor, al nevoitorilor din pustie, este un dascăl al postului şi în acelaşi timp este un sfânt care va veni la sfârşitul veacurilor ca să anunţe venirea a doua a lui Hristos”, a mai arătat Părintele Patriarh Daniel.
Paraclis ridicat în memoria primului Patriarh al României
La final, Întâistătătorul Bisericii noastre le-a urat tuturor celor care poartă numele Ilie sau derivate din acest nume ani mulţi cu sănătate, precum şi ajutor de la Dumnezeu în păstrarea credinţei şi în săvârşirea faptelor bune. Preafericirea Sa a explicat motivul pentru care paraclisul cu hramul principal „Sfântul Grigorie Luminătorul” îl are ca ocrotitor şi pe Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul. „Acest paraclis, cu frumoase vitralii cu sfinţi români, este închinat Sfântului Proroc Ilie, pentru că această clădire a Reşedinţei Patriarhale a fost construită în timpul vrednicului de pomenire Patriarh Elie Miron Cristea. Aşadar, primul Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române avea numele Miron, dar din botez avea numele Ilie. De aceea, adesea semna Elie Miron Cristea, căci a ţinut mult la numele de botez. Aceasta arată şi evlavia pentru Sfântul Proroc Ilie, iar o faptă concretă a acestei evlavii a fost hotărârea sa de a dărui casa părintească unei mănăstiri. Şi aşa avem Mănăstirea «Sfântul Proroc Ilie» din Topliţa. Aici, la Bucureşti, a făcut această reşedinţă, iar noi ne-am gândit ca întru pomenirea Sfântului Proroc Ilie, dar şi a Patriarhului Elie Miron Cristea să amenajăm acest paraclis pe care l-am aşezat şi sub ocrotirea Sfântului Ilie Prorocul”, a explicat Părintele Patriarh Daniel. Totodată, Preafericirea Sa le-a mulţumit părinţilor slujitori, celor care au cântat la strană, maicilor de la Reşedinţa Patriarhală, precum şi tuturor celor care s-au ocupat de organizarea hramului. Din soborul de slujitori au făcut parte arhim. Andrei Anghel, consilier patriarhal; arhim. Lucian Bujor, inspector eparhial; arhid. Maxim Ţifui, consilier eparhial.
Părinţii ostenitori ai Cabinetului Patriarhal şi de la Reşedinţa Patriarhală i-au oferit Preafericirii Sale un buchet de flori, întrucât a primit la botez numele de Ilie.
Paraclisul este o încăpere cu laturi aproximativ egale, cu două intrări: pe latura de vest, de pe o scară ce urcă de la parter, și pe latura de sud, o intrare boltită, unde se ajunge cu ascensorul. Este decorat simplu, cu toate elementele necesare unui spațiu liturgic. Pe plafonul sfântului lăcaş de rugăciune se află un medalion cu reprezentarea Sfintei Treimi, înconjurat de alte patru medalioane cu Sfinții Evangheliști, pictura fiind realizată de profesorul Vasile Buzuloiu. Cele 16 ferestre ale paraclisului, specifice acestui spațiu arhitectural, sunt boltite în arc circular și prevăzute cu vitralii. Vitraliile alcătuiesc de fapt programul iconografic al spațiului liturgic. Între ferestrele cu vitralii, sugerând prin formă coloane sau pilaștri, sunt fixate o serie de motive decorative aurite, realizate în lemn sculptat. Acest paraclis a fost amenajat cu binecuvântarea și purtarea de grijă a Preafericitului Părinte Patriarh Daniel în anul 2008.