Sfântului Ilie Tesviteanul, sărbătorit de ardeleni

Nenumărate biserici parohiale şi mănăstiri şi-au sărbătorit ocrotitorul, pe Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul, un model de vieţuire şi sfinţenie pentru toţi credincioşii. Mii de pelerini au urcat la aşezămintele monahale din Transilvania care şi-au sărbătorit hramul, unde au participat la slujbe arhiereşti. 

 

Între mănăstirile care s-au aflat în sărbătoare s-au aflat Schitul „Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul” din Pelişor, judeţul Sibiu, aşezământul monahal din comuna Băişoara, judeţul Cluj, Mănăstirea Topliţa, judeţul Harghita, Mănăstirea „Sfântul Ilie Tesviteanul” Dealu Mare, comuna Coroieni, şi Mănăstirea Dragomireşti, judeţul Maramureş, Mănăstirea Albac, judeţul Alba. 

 

Biserica veche a Schitului Sibiel a fost sfinţită, cu ocazia hramului, de Înaltpreasfinţitul Laurenţiu, Arhiepiscopul Sibiului şi Mitropolitul Ardealului, la sărbătoarea Sfântului Proroc Ilie Tesviteanul. Bisericuţa „Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul”, amenajată într-o veche chilie a schitului din apropiere de 30 de kilometri de Sibiu, în Munţii Cindrel, nu a fost niciodată sfinţită de un ierarh. 

 

În perioada 2010-2013, prin grija stareţului de la Schitul Sibiel, protosinghelul Casian Voicu, şi cu ajutorul unor parohii din Mitropolia Olteniei, bisericuţa a fost renovată complet, a fost pictată, i s-a adăugat un turn şi un pridvor. 

 

Slujba de sfinţire a cuprins rânduiala târnosirii cu Sfântul şi Marele Mir a zidirii, împodobirea Sfintei Mese în piciorul căreia s-au aşezat moaşte şi târnosirea picturii şi a întregului spaţiu liturgic. După sfinţire, a urmat Sfânta Liturghie, oficiată în aer liber, între biserica veche, sfinţită acum, şi biserica mare a aşezământului monahal. În soborul de preoţi s-au aflat exarhul mănăstirilor din Arhiepiscopia Sibiului, arhimandritul Visarion Joantă, stareţul Casian Voicu, protopopul de Sălişte, Ioan Ciocan, doi slujitori din Mitropolia Olteniei şi alţi slujitori ai sfintelor altare. La sărbătoarea Schitului Sibiel au participat şi oficialităţi judeţene şi locale, între care prefectul judeţului Sibiu, Ovidiu Sitterli, primarul Săliştei, Horaţiu Răcuciu, şi sute de credincioşi din Mărginimea Sibiului, împreună cu pelerini din alte părţi ale ţării. 

În cuvântul de învăţătură de la sfârşitul Sfintei Liturghii, IPS Mitropolit Laurenţiu a prezentat pe larg viaţa, minunile şi virtuţile Sfântului Proroc Ilie Tesviteanul, un model pentru fiecare credincios şi un luptător pentru credinţa în adevăratul Dumnezeu.

 

„Pentru noi, cea mai importantă lucrare a Sfântului Proroc Ilie Tesviteanul este aceea de apărare a dreptei credinţe. În acele vremuri, păgânismul era în plină ascensiune, iar poporul lui Israel se îndepărtase de adevăratul Dumnezeu. Poporul lui Dumnezeu începuse să se închine la statui, la idoli şi aducea jertfe zeilor păgâni. Sfântul Ilie a lăsat o mărturie a obligaţiei noastre de a apăra dreapta credinţă, pentru că ne-o apără, de fapt, Dumnezeu dacă noi suntem credincioşi. Sfântul Ilie a provocat o competiţie între 100 de preoţi păgâni şi el, slujitorul adevăratului Dumnezeu. Sfântul Ilie a adus jertfă bineplăcută lui Dumnezeu, iar slujitorii păgâni n-au reuşit să primească semn de la zeii lor, pentru că aceştia nu existau”, a subliniat IPS Părinte Mitropolit Laurenţiu.

 

La final, părintele stareţ a mulţumit tuturor pentru prezenţa la sărbătoarea schitului şi pentru sprijinul oferit de-a lungul anilor la zidirea bisericii mari şi la alte proiecte ale aşezământului monahal. Protosinghelul Casian Voicu i-a oferit în dar ierarhului o icoană a Maicii Domnului. 

 

Schitul Sibiel face parte este un aşezământ monahal atestat la 1550. La 1716, monahii de aici aveau preocupări cărturăreşti, ieromonahul Varlaam copiind, la acea vreme, un Triodion pentru slujbele din Postul Mare. Tot la acea vreme, exista aici o şcoală pentru cei ce doreau să devină preoţi şi cântăreţi, dar şi pentru cei ce doreau să înveţe carte. La 12 mai 1786, mănăstirea a fost dărâmată de generalul Bucov, iar la 1810, biserica de lemn a fost vândută de preotul Ioan Barac din Sibiel către Parohia Alămor. Din banii obţinuţi, s-a ridicat turnul bisericii din Sibiel. În 1948, chilia rămasă aici a fost amenajată ca lăcaş de cult de preotul Traian Popovici şi sfinţită cu aghiazmă de protopopul Săliştei, Ioan Isaac. Viaţa monahală a fost reluată în 1991, când vieţuiau aici patru maici. În 2002, s-au pornit lucrările la biserica mare, sfinţită în 2010, iar biserica veche a continuat să fie folosită în anumite zile. După sfinţirea de sâmbătă, bisericuţa va fi folosită ca paraclis pentru cei trei monahi, în special pe timpul iernii.

Peste o mie de credincioşi clujeni dar şi din alte judeţe ale ţării au participat la hramul Mănăstirii „Sfântul Proroc Ilie” din comuna clujeană Băişoara. Sfânta Liturghie a fost oficiată pe un altar de vară de Înaltpreasfinţitul Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului şi Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului, înconjurat de un sobor de peste 20 de preoţi şi diaconi. 

 

În cadrul cuvântului de învăţătură, ierarhul a vorbit despre importanţa mărturisirii credinţei, arătând că singura cale care ne poate duce în împărăţia cerurilor este credinţa ortodoxă. De asemenea, IPS Mitropolit Andrei a adus în atenţia celor prezenţi cele trei patimi care stăpânesc lumea de azi. 

 

„Multe patimi se revarsă peste lume, dar trei sunt îngrijorătoare: iubirea de plăcere, iubirea de avere şi iubirea de mărire. După plăceri aleargă toţi oamenii, dar în mod special tinerii. După avere chiar toţi, iar după slavă, după mărire, foarte mulţi, încât sunt în stare să se calce în picioare unii pe alţii. Ori, împotriva acestor trei patimi luptă pe viaţă şi pe moarte călugărul. Împotriva iubirii de plăcere cu votul castităţii, împotriva iubirii de avere cu votul sărăciei şi împotriva iubirii de mărire cu votul ascultării”, a spus IPS Andrei.

În cadrul Sfintei Liturghii, IPS Părinte Mitropolit Andrei l-a hirotesit protosinghel pe stareţul Mănăstirii Băişoara, pr. Iacob Rus.

 

Mănăstirea de la Băişoara a luat fiinţă în anul 1995 ca schit, iar un an mai târziu a primit statut de mănăstire. A fost construit un paraclis din lemn, apoi corpuri de chilii, iar în anul 1999 a fost ridicată o biserică în stil bizantin, după modelul Mănăstirii Sinaia.

În mijlocul obştii monahale de la mănăstirea bistriţeană „Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul”, din localitatea Nuşeni, şi a celor peste trei mii de credincioşi veniţi la hram a fost prezent Preasfinţitul Vasile Someşanul, Episcopul-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului. Ierarhul a oficiat Sfânta Liturghie pe un altar de vară, înconjurat de un sobor de peste 30 de preoţi şi diaconi. 

 

În cadrul cuvântului de învăţătură, ierarhul le-a vorbit credincioşilor despre viaţa şi minunile Sfântului proroc Ilie Tesviteanul, arătând că mai devreme sau mai târziu înţelegem mai uşor, cunoscând viaţa sfântului, menirea pe care prorocii şi prorociile Vechiului Testament, le-au avut pentru pregătirea lumii spre întâmpinarea Mântuitorului nostru Iisus Hristos. „Aşa putem înţelege rostul şi locul pe care noi îl avem în viaţa aceasta şi în viaţa viitoare, în lumea aceasta şi în Împărăţia lui Dumnezeu”, a adăugat  Preasfinţitul Vasile Someşanul.

 

În cadrul Sfintei Liturghii de la Mănăstirea Nuşeni, ierarhul l-a hirotonit diacon pe seama Centrului „Sfântul Nectarie” din Cluj-Napoca pe Bogdan Chiorean, licenţiat în teologie şi absolvent de medicină. 

 

La finalul slujbei, Preasfinţitul Vasile Someşanul i-a înmânat stareţului, Paise Iloaie, o diplomă de recunoştinţă pentru sprijinul deosebit şi susţinerea financiară acordată de Mănăstirea Nuşeni Centrului de Îngrijiri Paliative „Sfântul Nectarie”. Pr. Paisie a mulţumit ierarhului şi tuturor credincioşilor şi a subliniat că fără ajutorul acestora nu ar fi putut sprijini acest Centru.

 

Mănăstirea „Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul” din localitatea bistriţeană Nuşeni, a fost înfiinţată în anul 1991. Biserica din cărămidă a fost construită în anul 1998 şi de curând au fost finalizate lucrările de pictură. Foarte căutată de credincioşi din toată ţara, mănăstirea a avut la început probleme în ceea ce priveşte drumul de acces, fiind izolată pe un deal. În anul 2009 drumul comunal către mănăstire a fost asfaltat, astfel încât accesul în incinta aşezământului monahal se poate face cu autoturismul. Anul trecut, cu ocazia prăznuirii hramului au fost aduse şi aşezate spre închinare moaştele Sfinţilor Mucenici Epictet şi Astion, care se păstrează la Mănăstirea Halmyris din judeţul Tulcea. Mănăstirea de la Nuşeni desfăşoară şi o activitate misionară remarcabilă, implicându-se în diverse campanii umanitare. (Ştefan Mărculeţ, Grigore Sâmboan)