Sfaturi practice în Biserică: Rolul naşilor în cadrul Sfintei Taine a Botezului

Trebuie să precizăm de la început faptul că naşii aveau un rol foarte important în cadrul Sfintei Taine a Botezului încă din perioada de început a vieţii Bisericii, fie că era vorba de botezul adulţilor, fie că era vorba de botezul copiilor.

Naşul a fost de la început cel care garanta pentru candidatul la Botez, devenind şi îndrumătorul lui spiritual. Teodor de Mopsuestia scrie celor nou-botezaţi, privitor la naşii lor şi la rostul acestora: "… trebuie să … înscriu în cartea Bisericii … numele naşului care răspunde de voi şi care devine călăuza voastră în cetatea duhovnicească şi garantul curăţiei voastre … ca voi să ştiţi că atât timp cât veţi trăi pe pământ … naşul vostru trebuie să aibă multă grijă să vă înveţe pe voi…" (Omilii catehetice XII 17, 22-27). În limba greacă, înţelesul termenului "naş" este acela de "primitorul", având semnificaţia "celui care plăteşte cauţiunea, pentru cel care împrumută". În acest sens, Sfântul Ioan Gură de Aur arată despre responsabilităţile naşilor pentru cei care garantează credinţa la Taina Sfântului Botez: "Dacă te pui garant, pregăteşte-te să şi plăteşti" (Iisus Sirah, 8, 13). Astfel, deci, dacă cei care fac garanţii pentru alţii în materie de bani îşi iau responsabilitatea pentru întreaga sumă, cei care garantează în chestiuni duhovniceşti şi într-un domeniu care implică virtutea trebuie să fie mult mai atenţi. Ei trebuie să dovedească dragoste părintească, încurajând, sfătuind, îndreptând pe cei pentru care garantează. Să nu socotească deloc că ceea ce se petrece cu ei este un lucru de puţină importanţă, ci să-şi dea seama că ei au totul de câştigat dacă prin sfaturile lor aduc pe cei încredinţaţi lor pe calea virtuţilor. Dimpotrivă, dacă finii lor devin neglijenţi, naşii înşişi vor suferi o grea pedeapsă. De aceea, în mod obişnuit, naşii sunt numiţi "părinţi spirituali" (Omiliile baptismale II, 15-16). Astăzi, reînţelegerea rostului şi a rolului naşilor este o problemă mai mult decât necesară. Aceasta şi pentru a răspunde tendinţei potrivit căreia alegerea naşilor devine de multe ori o afacere pur familială, aceştia fiind aleşi pe considerente care nu au nici o atingere cu scopurile creştine şi religioase, pierzând din vedere orice responsabilitate faţă de viitorul lor fin. Din păcate, nimeni nu le mai vorbeşte astăzi naşilor despre responsabilităţile şi datoriile pe care le au faţă de pruncul pe care-l botează, părând mulţumitoare obligaţia ca aceştia să fie ortodocşi. De asemenea, în contextul lumii de astăzi, problema păstrării tinerilor în Biserică, a instruirii şi a educaţiei lor religioase este capitală, ea putând fi rezolvată şi prin înţelegerea şi asumarea de către naşii lor de la Botez a rolului lor activ în creşterea şi educaţia creştinească a celui pentru care au mărturisit credinţa la Botez. Pentru Biserică este absolut esenţial astăzi să urmărească întreg parcursul creşterii şi educării într-o perspectivă creştină a copiilor nou-botezaţi, pentru că de cele mai multe ori aceştia "dispar" împreună cu părinţii şi naşii lor din lăcaşul Bisericii, imediat după primirea Botezului, pierzându-se în masa anonimă a marilor aglomeraţii urbane. Acest lucru se întâmplă de cele mai multe ori din pricina neglijenţei părinţilor trupeşti, dar şi a naşilor, în ceea ce priveşte educarea copiilor şi a tinerilor într-o atmosferă creştină. Ca o soluţie practică la această problemă dificilă, gândim că dacă naşii ar fi aleşi nu numai de familie, ci ei ar fi desemnaţi şi de Biserică, din rândul persoanelor care frecventează sfintele slujbe, având o viaţă conformă adevărului de credinţă creştin, ei ar putea veni mult în sprijinul slujitorilor Bisericii în ceea ce priveşte urmărirea şi educarea noilor botezaţi în spirit creştin.