Sfinţii 40 de Mucenici, „mijlocitori în faţa Mântuitorului Hristos“

Sfinţii 40 de Mucenici din Sevastia au fost cinstiţi sâmbătă, 9 martie, în mai multe biserici din Mitropolia Moldovei şi Bucovinei. La Biserica „Sfinţii 40 de Mucenici“ din Iaşi s-au oficiat vineri seara Vecernia unită cu Litia şi Acatistul.

Singura biserică din Iaşi închinată Sfinţilor 40 de Mucenici a îmbrăcat pe 9 martie 2013 straie de sărbătoare. Lăcaşul de închinăciune, ridicat în anul 1760 de hatmanul Vasile Roset împreună cu soţia sa, Safta, a devenit loc de pelerinaj încă de vineri seara când un sobor de preoţi a oficiat Vecernia unită cu Litia şi Acatistul Sfinţilor 40 de Mucenici. Credincioşii veniţi să se roage la ceas de seară au adus pâine, untdelemn şi vin pentru a fi binecuvântate. Ei au ascultat cu luare aminte cântările de la strană care au amintit de martiriul celor 40 de Mucenici pomeniţi în fiecare an de Biserica noastră. Părintele Toma Gradinaciuc, protopop al Protopopiatului Iaşi 1, a adresat un cuvânt de învăţătură în care a subliniat că ziua pomenirii celor 40 de Mucenici oferă posibilitatea oamenilor de a-şi pleca genunchii în faţa sfântului altar pentru ca sfinţii să mijlocească în faţa Mântuitorului Hristos. „Ajutorul pe care îl căutăm vine prin Sfânta Biserică. Iată că sfinţii sunt cei care mijlocesc pentru noi în faţa Mântuitorului Iisus Hristos. De aceea, avem acatiste şi rugăciuni către sfinţi. Ei sunt prezenţi atunci când rostim rugăciuni către aceştia. Trebuie să aveţi evlavie la Sfinţii 40 de Mucenici, să citiţi acatistul lor ca să mijlocească în faţa Mântuitorului Hristos. Dacă citim viaţa sfinţilor, rămânem impresionaţi de puterea credinţei lor. Sfinţii se caracterizează prin două calităţi deosebite: statornicia în credinţă şi puterea în rugăciune. Pentru a primi mântuirea de la Dumnezeu trebuie să avem credinţă puternică în Mântuitorul Hristos. De asemenea, trebuie să ne rugăm Domnului Iisus, care este viaţa noastră, fără de care nu putem face nimic. Noi, oamenii, trebuie să păstrăm credinţa adevărată aşa cum au făcut sfinţii, care sunt «casnicii lui Dumnezeu», după cum spune Sfântul Apostol Pavel“, a evidenţiat pr. protopop Toma Gradinaciuc, care a vorbit în continuare despre modul în care cei 40 de sfinţi pomeniţi în calendarul Bisericii noastre pe 9 martie au primit mucenicia.

„Sfinţii 40 de Mucenici să ne dea puterea de a mărturisi credinţa“

Părintele paroh Ioan Rusu a mulţumit părintelui protopop Toma Gradinaciuc şi celorlalţi părinţi pentru că au slujit în ajunul hramului la Biserica „Sfinţii 40 de Mucenici“ din Iaşi, care dăinuie de peste 250 de ani. „În aceste zile ne aducem aminte de ctitorii acestui sfânt lăcaş, alături de domnitorul Ioan Teodor Callimachi, care a dăruit acest teren pentru ridicarea bisericii. Ne bucurăm că în anul 1760 mitropolitul Gavriil Callimachi, fratele domnului, a târnosit acest lăcaş de închinăciune. Nădăjduim ca după finalizarea lucrărilor de pictură, Înalt Preasfinţitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, să sfinţească acest sfânt lăcaş. Rugăm pe Sfinţii 40 de Mucenici să ne dea puterea de a mărturisi credinţa în viaţa oamenilor, precum şi demnitatea de creştin“, a spus pr. paroh Ioan Rusu. Sâmbătă dimineaţă, programul liturgic a început cu Utrenia şi a continuat cu Sfânta Liturghie şi Parastasul pentru cei adormiţi.

Lucrări de reconsolidare de-a lungul anilor

Biserica „Sfinţii 40 de Mucenici“ din Iaşi a fost ridicată în anul 1760. Mai întâi, ctitorul Vasile Roset o închină Patriarhiei de Constantinopol, cu titlul de stavropighie, iar în 1867 o închină Mitropoliei Proilavei. După 27 de ani, biserica a ajuns într-o stare avansată de degradare, astfel că vistiernicul Lascarache Ruset, urmaş în ctitorie, a revendicat ctitoria părinţilor săi. El a obţinut de la domnitorul Alexandru Ioan Ipsilanti (1786-1788) hrisovul din 30 octombrie 1787, care oferea bisericii 20 de lei pe lună (din vama domniei) pentru cheltuieli de întreţinere. Construcţia iniţială a suferit două modificări: în 1868, când i s-au adăugat pronaosul (având cafas deasupra, pentru cor) şi clopotniţa, şi în 1924, când i s-a adăugat pridvorul. În anul 1869 s-au realizat ample lucrări. În 1994 s-a trecut la consolidarea şi renovarea interioară a lăcaşului. Prin implicarea părintelui paroh Ioan Rusu, a fost obţinută autorizaţie pentru repictarea sfântului lăcaş.

Hram la o biserică din Bârlad

În urmă cu două zile, a mai fost în sărbătoare Biserica cu hramurile „Sfântul Dimitrie“ şi „Sfinţii 40 de Mucenici din Sevastia“ din centrul oraşului Bârlad. Pe inscripţia de deasupra uşii de la intrarea în naos a lăcaşului de închinăciune este scris: „Ridicatu-s-a din snoavă acest sfânt lăcaş din bârne, în preajma anului 1600“. Numele ctitorilor s-a pierdut în negura vremurilor. Biserica, în forma existentă astăzi, a fost construită în anul 1826 pe temelie din piatră şi ziduri din cărămidă. A fost sfinţită la 14 mai 1835 de episcopul Meletie al Romanului. Biserica a fost renovată de mai multe ori. A fost refăcută în 1852 de către Ana şi Iordache Ganea, iar între 1894-1896 a fost restaurată din nou de preotul Dumitru Botez. A fost resfinţită de episcopul Silvestru Bălănescu al Huşilor. În perioada 1939-1941, sfântul lăcaş a fost repictat.