Simpozion dedicat teologiei şi logicii

Festivităţile au debutat cu săvârşirea unui Te Deum în capela cu hramul „Cuviosul Maxim Mărturisitorul şi Sfântul Mare Mucenic Mina“, după care au fost rostite cuvinte de salut în Aula Magna din partea mai multor personalităţi. Pr. prof. dr. Ioan Tulcan, decanul Facultăţii arădene de Teologie, a mulţumit oaspeţilor pentru prezenţa lor la această manifestare, care aduce mare bucurie organizatorilor deoarece „ne aflăm acum la cea de-a 31-a manifestare de acest gen aici, dar care poartă o pecete deosebită prin aceea că partener ne este Academia Română“. Tot cu acest prilej au fost apreciate eforturile iniţiatorilor şi organizatorilor: prof. dr. Florea Lucaci şi conf. dr. Cristinel Ioja, preşedintele Senatului Universităţii „Aurel Vlaicu“. Cel din urmă a fost invitat să rostească câteva cuvinte auditorului prezent. Acesta a adus salutul conducerii Universităţii împreună cu aprecierile acesteia pentru eforturile depuse de către corpul profesoral al facultăţii în ceea ce priveşte activitatea de cercetare ştiinţifică. Înalt Preasfinţitul Timotei, Arhiepiscop al Aradului, a felicitat, la rându-i, osteneala facultăţii de a produce astfel de evenimente de asemenea factură. În aceeaşi alocuţiune au fost evocate câteva perspective de relaţie dintre teologie şi gândirea filosofică din perspectiva biblică şi a cultului Bisericii. Pr. prof. dr. Ştefan Buchiu, decanul Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul“ din Bucureşti, a apreciat organizarea acestui colocviu şi prin aceea că anul 2013 este închinat, în Patriarhia Română, omagierii părintelui Stăniloae, cel care a iubit deopotrivă teologia şi filosofia. Prof. Adrian Lemeni, de la aceeaşi facultate din Bucureşti, a mulţumit pentru invitaţiile transmise în mai multe rânduri, având bucuria să fie prezent aici, acum, pentru întâia dată. Au urmat salutul şi conferinţa academicianului Alexandru Surdu, subiectul prezentării sale fiind „Logia religiei. Realizări şi perspective“. Atmosfera duhovnicească a fost susţinută şi de interpretarea unei piese corale, adecvate perioadei postului, de corul masteranzilor, condus de conf. dr. Mircea Buta. Lucrările au continuat cu prezentarea celorlalte referate: Mihai D. Vasile, „Logica resemnificării religioase“; pr. Ştefan Buchiu, „Argumentaţia logică a dogmei hristologice în «Dogmatica» Sf. Ioan Damaschin“; Ioan Biriş, „Soluţii logice pentru dogmele religioase: de la Lucian Blaga la Constantin Noica“; Cosmin Dumitrescu, „Trinitatea din perspectiva logicii dialectico-speculative“; Adrian Lemeni, „Implicaţii epistemologice ale teoremelor lui Godel valorificate în relaţia dintre teologie şi logică“; Dragoş Popescu, „Argumentul ontologic la Hegel“; pr. Daniel Buda, „Logica în opera Sf. Eustaţiu al Antiohiei“; Ştefan Dominic Georgescu, „Religie şi reprezentare la Hegel“; Claudiu Baciu, „Conceptul de Absolut la Hegel“; Teodor Dima, „Logică şi religie“; Florea Lucaci, „Interpretări logico-filosofice în cuvântările despre Dumnezeu ale Sfântului Grigorie Teologul“; Nicolae Brânzea, „Logica dogmelor“; Mihai Popa, „Imaginar istoric şi discurs filosofic în «Divanul» lui Dimitrie Cantemir“; Nicolae Georgescu, „Fiorul religios în primele poezii ale lui Mihai Eminescu“; Ioan Tulcan, „Rele-vanţa catafatismului în teologie pentru exprimarea logică a experienţei Bisericii“; Ion Popescu, „Elemente de logică în epistolele pauline“; Cristinel Ioja, „Structura logic-paradoxală a dogmei hristologice în «Ambigua» Sfântului Maxim Mărturisitorul“; Sergiu Bălan, „Concepţia lui Collingwood despre religie“; Marius Dobre, „Diferenţe conceptuale între ortodoxism şi catolicism în viziunea lui Mircea Vulcănescu“; Teofan Mada, „Raţionalitatea credinţei în Dumnezeu“. Toate referatele prezentate vor fi reunite într-un volum ce va fi editat în perioada următoare. Programul a cuprins, de asemenea, o vizită la Mănăstirea Hodoş-Bodrog, participanţii fiind oaspeţii arhimandritului Teofan Mada.