Sinaxa monahală a Arhiepiscopiei Bucureştilor
Stareţi, stareţe, egumeni şi egumene de la mănăstiri şi schituri din Arhiepiscopia Bucureştilor s-au întrunit ieri, 3 noiembrie, în sala muzeului Mănăstirii Pasărea din Brăneşti, Ilfov. Lucrările au fost prezidate de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.
Sinaxa stareţilor, stareţelor, egumenilor şi egumenelor de la mănăstirile şi schiturile Arhiepiscopiei Bucureştilor a cuprins pe ordinea de zi mai multe teme, între care importanţa organizării arhivei şi bibliotecii fiecărei mănăstiri. În cuvântul de deschidere, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a subliniat responsabilitatea care revine stareţelor şi stareţilor în privinţa păstrării tuturor documentelor mănăstirii în arhivă şi obligaţia de a îmbogăţi biblioteca mănăstirii. De asemenea, Părintele Patriarh Daniel a evidenţiat rolul monahiilor şi monahilor de a contribui la sporirea vieţii duhovniceşti a credincioşilor, prin oferirea de spaţii de cazare şi prin viaţa liturgică intensă şi extinsă. Totodată, Preafericirea Sa a vorbit despre necesitatea sprijinirii lucrărilor începute sau care urmează să fie realizate de către aşezămintele monahale. „Mulţumim Bunului Dumnezeu că numărul monahilor şi monahiilor este în creştere şi pentru activităţile desfăşurate până acum. Toate mănăstirile sunt angajate în multe lucrări duhovniceşti, culturale, misionare şi social-filantropice, după posibilităţi. Dar, pentru a fi mai implicate, au nevoie să fie ajutate. Cu alte cuvinte, pentru a ajuta mai mult poporul, mănăstirile trebuie ele însele ajutate de Centrul eparhial, de sponsori, de autorităţi. Nu este suficient să ne mândrim cu faptul că România este «o ţară a mănăstirilor», ci trebuie să le şi ajutăm. Înainte ajutau mai mult voievozii. Acum, voievozii sunt de fapt oamenii milostivi”, a spus Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.
Lucrările sinaxei monahale au continuat cu prezentarea arhim. Policarp Chiţulescu, directorul Bibliotecii Sfântului Sinod, despre digitizarea arhivei şi bibliotecii mănăstirii, cu aplicaţie pe Biblioteca Sfântului Sinod.
Procesul de digitizare a colecţiilor mănăstirilor a apărut în contextul societăţii de azi, în care informaţiile circulă rapid şi în cantităţi mari. De aceea, a explicat arhim. Policarp Chiţulescu, procesul de digitizare contribuie nu numai la păstrarea şi punerea în valoare a colecţiilor muzeale din mănăstiri, ci şi la misiunea Bisericii în societatea secularizată. „Cele mai mari beneficii ale digitizării sunt protejarea documentelor de uzura fizică şi conservarea lor pentru o perioadă îndelungată de timp. Documentele se pot pierde şi distruge în inundaţii, incendii etc. Copiile digitale asigură posibilitatea păstrării informaţiilor în mai multe locuri în acelaşi timp, iar informaţiile pot fi regăsite foarte uşor dacă sunt bine organizate. O arhivă şi o bibliotecă digitală nu ocupă mult spaţiu fizic, iar documentele şi cărţile digitale pot fi multiplicate uşor. Desigur, există şi neajunsuri specifice demersurilor de digitizare. Hardurile sau softurile se pot perima şi, ca atare, ele au nevoie de verificări periodice din partea unui personal specializat. Păstrarea necorespunzătoare a aparatelor sau a hardurilor ori implicarea lor în unele accidente poate conduce la pierderea iremediabilă a informaţiilor pe care acestea le conţin. Ca atare, păstrarea documentelor şi cărţilor din arhivele şi bibliotecile mănăstirilor reprezintă o datorie sfântă de respect şi recunoştinţă faţă de înaintaşii nevoitori din chinovii, dar şi o responsabilitate contemporană pentru o bună organizare administrativă şi duhovnicească”, a explicat directorul Bibliotecii Sfântului Sinod.
Arhim. Policarp Chiţulescu a mai propus câteva măsuri pentru o bună organizare a arhivei şi bibliotecii fiecărei mănăstiri, precum obligativitatea conservării în condiţii optime a documentelor şi cărţilor originale, numerotarea cronologică şi tematică, iniţierea unor cursuri pentru formarea arhiviştilor şi bibliotecarilor mănăstirilor, inclusiv pentru centrele eparhiale care deţin importante colecţii de carte şi documente neorganizate ştiinţific şi păstrate în condiţii nepotrivite.
După susţinerea referatului, stareţii şi stareţele au prezentat starea arhivelor şi bibliotecilor din mănăstiri. Apoi, arhim. Nectarie Şofelea, exarh administrativ, a prezentat rezumatul diagramelor monahale trimise de către mănăstiri şi schituri pentru anul 2016, în care se arată starea monahismului din mănăstirile şi schiturile Arhiepiscopiei Bucureştilor. Sinaxa monahală a Arhiepiscopiei Bucureştilor s-a încheiat cu vizita la Atelierele Patriarhiei, care se află la Mănăstirea Pasărea.
Lucrările sinaxei au fost precedate de Sfânta Liturghie, săvârşită de Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop- vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor. În cadrul Sfintei Liturghii, Preasfinţia Sa a hirotonit diacon pe teologul Constantin Andrei, inspector la Sectorul teologic-educațional al Patriarhiei Române, pe seama bisericii Parohiei Parcul Rahova I, cu hramul „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie”, Protoieria Sector 5 Capitală.