Slujbă arhierească în Parohia „Izvorul Tămăduirii“

În Duminica a XXVI-a după Rusalii, 21 noiembrie, de prăznuirea Intrării în Biserică a Maicii Domnului, Preasfinţitul Sofronie, Episcopul Oradiei, s-a aflat în vizită pastorală în mijlocul preoţilor şi credincioşilor din Parohia "Izvorul Tămăduirii" din Oradea. S-a făcut binecuvântarea lucrărilor realizate la sfântul lăcaş în ultimii ani şi s-a inaugurat noul Institut Misionar "Sfinţii Doctori Anarghiri" al parohiei, ce a luat fiinţă în toamna acestui an, la iniţiativa şi cu binecuvântarea PS Sofronie.

Biserica "Izvorul Tămăduirii" a fost întâia biserică ridicată în Oradea după construirea Catedralei cu Lună (1784-1790), dar şi după reînfiinţarea Episcopiei Oradiei în 1920. "Piatra de temelie a fost pusă în 1934, în ziua de Rusalii, de arhiereul-vicar Andrei Magier Crişanul, în prezenţa episcopului ctitor Roman Ciorogariu al Oradiei, fiind terminată în doar trei ani, astfel că în 1937, la 6 iunie, a fost târnosită de episcopul Nicolae Popoviciu al Oradiei. A funcţionat, la început, ca biserică de spital, fiind primul sfânt lăcaş din această parte a ţării construit cu această destinaţie. În perioada ocupaţiei horthyste, 1940-1945, biserica a fost închisă din ordinul oficialităţilor maghiare, iar după eliberarea teritoriilor de sub dominaţie străină, a fost redeschisă. În vremea regimului comunist ateu, biserica a fost din nou închisă, între 1960 şi 1989, deoarece era biserică de instituţie, fiind transformată în magazie pentru obiectele casate ale spitalului", a arătat pr. Dorel Octavian Rusu, protopopul Oradiei şi paroh al bisericii. Biserică reînnoită Apoi, "în 1990, episcopul Vasile Coman al Oradiei a redeschis şi resfinţit biserica, ce se afla într-o avansată stare de deteriorare, acoperişul fiind găurit, tencuiala se desprindea de pe pereţi, fiind aproape o ruină. În 1990, odată cu numirea la această sfântă biserică, am început demersurile pentru repararea, consolidarea, renovarea, înnoirea şi înfrumuseţarea, în întregime, a sfântului lăcaş. Astăzi, pe lângă menirea de la începuturi, aceea de biserică pentru bolnavii şi personalul medical al spitalului, ea îşi deschide larg porţile şi pentru credincioşi, ca biserică de enorie, în cadrul Parohiei "Izvorul Tămăduirii". În ultimii ani, parohia a desfăşurat şi o frumoasă activitate tipografică, astfel că, la iniţiativa şi cu binecuvântarea Preasfinţitului Părintelui nostru Sofronie, a luat fiinţă Institutul Misionar "Sfinţii Doctori Anarghiri", cu scopul tipăririi de materiale cu conţinut teologic şi duhovnicesc, pentru sprijinirea misiunii preoţilor în cadrul parohiilor din întreaga Eparhie", ne-a declarat părintele protopop Dorel Octavian Rusu. Sărbătoarea de la biserica "Izvorul Tămăduirii" a început prin oficierea, de către Preasfinţitul Sofronie, a slujbei de binecuvântare a lucrărilor de înnoire a sfântului lăcaş, în sobor de 13 preoţi şi diaconi. Ierarhul a dezvelit o placă omagială, montată în partea dreaptă a frontonului bisericii, cu prilejul jubileului celor 90 de ani de la reînfiinţarea Episcopiei Oradiei şi a aniversării a 20 de ani de la redeschiderea acestui sfânt lăcaş. A urmat sfinţirea exteriorului înnoit, a picturii din interior şi a iconostasului, prin stropirea cu apă sfinţită şi ungerea cu untdelemn sfinţit. În cadrul Sfintei Liturghii arhiereşti, în cuvântul de învăţătură rostit, PS Sofronie a subliniat înţelesurile adânc duhovniceşti ce se desprind din cele două pericope evanghelice: "Bunul Dumnezeu a rânduit ca astăzi, 21 noiembrie 2010, în Duminica a XXVI-a după Rusalii şi prăznuirea Intrării în Biserică a Maicii Domnului, să ne aflăm aici, în Biserica "Izvorul Tămăduirii" din Oradea, o biserică închinată Maicii Domnului, pentru a face sfinţirea exteriorului, a hainei de pictură şi a iconostasului acestei biserici preafrumoase, prima ridicată în Oradea după Marea Unire din 1918 şi, totodată, prima construită în stilul bizantin tradiţional în eparhia noastră, după reînfiinţarea ei, din 1920, respectându-se vechile canoane de construire a bisericilor ortodoxe, după modelul celebrei Catedrale "Sfânta Sofia" de la Constantinopol". Cele două pericope evanghelice "sunt de la Sfântul Apostol şi Evanghelist Luca, cel care a zugrăvit prima icoană a Maicii Domnului cu Pruncul şi care a fost şi medic, îngrijind de cei bolnavi. Aceste coincidenţe sunt, de fapt, lucrări ale Providenţei, pentru că noi nu credem în întâmplare, ci credem în purtarea de grijă a lui Dumnezeu", a arătat PS Sofronie. Partea cea bună, urmarea în viaţă a căii duhovniceşti Ierarhul Oradiei a vorbit despre sărbătoarea Intrării în Biserică a Maicii Domnului, când Sfânta Fecioară a fost dusă la templu "pentru a petrece în rugăciune şi în post, pentru a-şi pregăti fiinţa spre a fi Maică a lui Dumnezeu, Care urma să Se înomenească". Apoi, "Evanghelia sărbătorii face trimitere la vizita Mântuitorului Hristos în casa a două surori, Maria şi Marta, dintre care una se sileşte să fie bună gospodină şi să ajute în aşa fel încât ospitalitatea să fie la mare preţ, la mare cinste, se sileşte ca oaspeţii să nu fie lipsiţi de nimic, iar cealaltă soră, Maria, o fire contemplativă, stă şi ascultă cuvintele lui Hristos, fiind însetată duhovniceşte. Mântuitorul îi spune: "Marto, Marto, te sileşti şi te îngrijeşti de multe. Maria însă a ales partea cea bună, care nu se va lua de la ea". Partea cea bună înseamnă urmarea, în viaţă, a căii celei duhovniceşti", a spus PS Sofronie. Preasfinţia Sa a arătat fericita întâlnire şi completare a înţelesurilor ce se desprind din cele două pericope evanghelice: "Mântuitorul ne îndeamnă să nu ne lipim inima, sufletul, de bunurile cele trecătoare, adică de averi, ci să punem mai mare preţ pe sufletul nostru, pentru că repede, pe negândite, ca un fulger vine moartea şi se încheie călătoria pe pământ şi se face că nu am apucat să avem destul timp pentru suflet. Astfel, pilda bogatului căruia i-a rodit ţarina se întâlneşte în mod fericit cu pericopa în care ni se propune modelul pe care l-a întruchipat Fecioara: acela de ascultare a Cuvântului lui Dumnezeu". "Pericopa evanghelică a praznicului, prezentând-o pe Maria, sora Martei, indirect ne-o înfăţişează pe Sfânta Fecioară. Maria este o icoană a Maicii Domnului. Aşadar, din această pericopă evanghelică ni se arată că modelul de urmat în viaţă este cel al setei după Dumnezeu, al foamei după Duhul Sfânt, nu al setei după bunuri pământeşti, al foamei după averi. Iar Sfânta Biserică încearcă să ne trezească pe toţi, să ne atragă tuturor atenţia, să nu ne amăgim". Binecuvântarea complexului de la institutul misionar În cadrul slujbei, teologul Radu Petru Crişan a fost hirotonit diacon, pe seama bisericii cu hramul "Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil" din Parohia Oşand, Protopopiatul Tinca. După Sfânta Liturghiei, s-a dat citire Hrisovului întocmit, părintele protopop Dorel Octavian Rusu rostind un cuvânt de bun venit ierarhului, precum şi mulţumiri atât ierarhului Oradiei, cât şi credincioşilor. La final, chiriarhul Oradiei a felicitat pe cei doi preoţi ai bisericii şi pe credincioşii acestei comunităţi, oferind diplome de apreciere Consiliului şi Comitetului parohial, Comitetului de femei al parohiei, precum şi bunilor şi jertfitorilor credincioşi care şi-au adus obolul la înnoirea bisericii. Soborul slujitor, în frunte cu Preasfinţia Sa, s-a deplasat în procesiune spre clădirea ce adăposteşte Institutul Misionar "Sfinţii Doctori Anarghiri" al parohiei, întregul complex fiind binecuvântat prin stropire cu apă sfinţită.