Slujire ziditoare și angajată într-o parohie râmniceană

În Parohia „Toți Sfinții” din Râmnicu Vâlcea, istoria, slujirea cultică, educația, cultura și grija pentru cel de lângă tine sunt tot atâtea realități care fac din aceasta un exemplu de slujire angajată și responsabilă.

Nu cu mult timp în urmă, am avut prilejul de a cu­noaște la ea acasă această „axă spirituală a Râmnicului”, integrată organic în toate sferele vieții comunității râmnicene.

Fascinația de a descoperi într-un perimetru relativ restrâns al unei curți de biserică va­len­țele integrale ale slujirii pas­toral-misionare, spiritual-culturale și educațio­nale, întregită veac după veac de vrednicii slujitori ai unei parohii, se multiplică și se fortifică pe măsură ce fiecare din componentele ei se revelează simplu, direct și tonic. Cu un asemenea sentiment rămâi după ce-l asculți pe părintele paroh Constantin Cârstea, venit aici în 1999, vorbindu-ți despre toate acestea, și după ce vezi ceea ce tocmai ți se povestise.

Biserica parohiei, cu hramurile „Toții Sfinții” și „Sfântul Mare Mucenic Mina”, rămâne, după cum spune părintele paroh, „cel mai reprezentativ monument al veacului de aur al orașului Râmnicu Vâlcea”. Ea este un impresionant edificiu istoric, cu valoare de patrimoniu național și universal, inclus pe o listă cu 150 de monumente de clasă A. A fost ridicată între 1762 și 1764, fiind Catedrala Episcopală a Episcopului Grigorie Socoteanu (1749-1764), descendent din Banii Craiovești. „După ocuparea Olteniei de către austrieci (1718-1739), ctitoria s-a dorit a fi replica misionară dată ocu­panților, care distruseseră Biserica «Buna Vestire» și construiseră pe ruinele schitului franciscan din Râmnicu Vâlcea Biserica Bărăției «Sfântul Anton de Padova». Și s-a mai dorit să se știe că aici religia predominantă este cea ortodoxă. Hramul a fost ales pentru că episcopul avusese parte în viața lui de multă suferință. Cel de-al doilea hram, «Sfântul Mare Mucenic Mina», ajutătorul celor păgubiți, a fost pus de negustorul Hagi Constantin Malake, cel care a contribuit cu bani la ridicarea bisericii și care de câteva ori în viață săvârșise, mai mult sau mai puțin voit, «oții». Același personaj a ajuns în Țara Sfântă, motiv pentru care a luat titlul de «hagi»”, ne spune părintele Constantin Cârstea.

Sub bolțile acestei biserici, care împlinește anul acesta 250 de ani, au fost sfințite steagurile armatei revoluționare din Bucu­rești, la 1848, condusă de generalul Gheor­ghe Magheru. Tot aici s-a celebrat, pentru prima oară, la 20 iunie 1848, Consti­tuția Țării Românești și s-au sfințit steagurile oștenilor care au trecut Dunărea în Războiul de indepen­dență, precum și cele purtate în Primul și al Doilea Război Mondial. Acum mai bine de un veac, în 1908, în curtea acestui locaș de slujire ortodoxă, s-a ridicat, pentru prima oară în România antebelică, întâia unitate de învă­țământ preșcolar, „Grădina de copii”, de către preotul vremii, Melete Răuțu, cel care îna­inte înființase în pridvorul bisericii și prima școală de cân­tăreți. „În această grădiniță învățau nu numai copiii familiilor ortodoxe, ci și cei ai familiilor romano-catolice, luterane sau mozaice. Aici s-au modelat peste 100 de gene­rații de râmniceni, act care continuă și în ziua de astăzi”, ne mai spune părintele paroh. În 2009, în aceeași curte s-a ridicat noua Grădiniță „Toți Sfinții”, insti­tuție modernă, cu program normal. „Cu binecuvântarea Înalt­prea­sfințitu­lui Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul nostru, la cerințele râmnicenilor, intențio­năm să-i prelungim programul și să asigurăm și masă copiilor. Dorim de asemenea ca sâmbăta și duminica să organizăm și «Școala din Biserică» a copiilor și a părinților, având în vedere că am implementat, începând din 2006, programul «Hristos împărtășit copiilor», apoi proiectul «Alege școala!», pentru că Biserica trebuie să joace un rol important în formarea și modelarea viitoarelor ge­ne­rații de râmniceni și de români creștini. Gră­dinița are șase clase, în care activează în jur de 132 de copii din parohia noastră și din alte paro­hii. Începând din 1 aprilie 2016, cu binecuvântarea Înalt­prea­sfințitului Părinte Varsanufie, aici s-a înființat și Centrul de pelerinaj «Sfântul Apostol Andrei». Nouă, preoților acestei parohii, ne revine misiunea de a coordona toate pelerinajele care se efectuează în țară și în afara ei, prin care urmărim a face cunoscute așeză­mintele monahale, atât pe cele din eparhie, cât și pe cele din afara ei. De la deschiderea centrului s-au efectuat peste 15 pelerinaje interne”, ne mărtu­risește părintele paroh.

Datorie asumată

În curtea bisericii a fost instalată o placă comemorativă dedicată eroilor români din toate timpurile, dar și deținuților mărturisitori și apărători ai dreptei credințe, morți în lagăre și închisori, în special în perioada comunistă. „Este de datoria noastră, a slujitorilor de aici, eu, pr. Mihai Cârstea și diaconul Cristian Cioteanu, să aducem cinstire celor care au apărat cu viața lor credința ortodoxă, care au avut principii și nu au renunțat la ele, dându-ne nouă exemplu de jertfire și modelul de stăruință în rugăciune și în mărturisirea permanentă a Mântuitorului Hristos”, ne mai spune părintele Constantin Cârstea.

În acest loc, care sintetizează întreaga activitate a Bisericii, gardul ce înconjoară perimetrul ansamblului a fost transformat în spațiu neconvențional de ex­poziție, lărgind astfel lucrarea slujitoare și în zona culturii, incluzând sfântul locaș, el însuși valoare culturală, într-o viziune integratoare, modernă, ce situează Biserica în centrul vieții comu­nității. Și discutăm nu numai de comunitatea parohială, ci și de cea a întregii urbe, pentru că aici vin să se închine toți râmnicenii la moaștele Sfinților Mina, Ioan Hrisostom, Haralambie și Paraschevi din Roma.
În acest spațiu sacru slujește lui Dumnezeu și oamenilor părintele Cârstea, împreună cu ceilalți coslujitori, cu sentimentul unei datorii asumate în numele lui Hristos, al istoriei și conti­nuității activității vrednicilor preoți ai parohiei și ai întregii comunități râmnicene.