Somnul agitat, o cauză posibilă a bolii Alzheimer
Cercetătorii de la Universitatea din Toronto au evidențiat în premieră efectele nedorite pe care somnul agitat le are asupra creierului. Ei au concluzionat în urma unui studiu că somnul fragmentat provoacă leziuni celulare la nivelul vaselor de sânge din creier, aducând dovezi suplimentare că somnul cu întreruperi poate crește riscul de demență.
Astfel, concluziile cercetătorilor canadieni sugerează că tratarea problemelor de somn ar susține sănătatea sistemului vascular cerebral, prevenind deteriorarea funcțiilor cognitive. „Am observat că persoanele care au un somn agitat și se trezesc de mai multe ori în cursul nopții prezintă o modificare în echilibrul pericitelor, un anumit tip de celulă prezentă, care joacă un rol esențial în reglarea fluxului sanguin la nivel cerebral, iar lucrul acesta este asociat cu un declin mai accelerat al funcțiilor cognitive în ultimii zece ani de viață”, a explicat într-un comunicat de presă coordonatorul studiului, Andrew Lim, neurolog specializat în somnologie și profesor la Universitatea din Toronto.
Când nivelul celulelor pericite scade, circulația sanguină de la nivelul creierului încetinește, cu consecințe asupra unor funcții cognitive precum memoria, atenția sau viteza de gândire.
Cei peste 600 de voluntari participanți la studiu, adulți la vârste înaintate, au fost monitorizați în timpul somnului, iar cu ajutorul unor tehnologii avansate de secvențiere genetică li s-a măsurat nivelul de celule pericite din creier. Se știe că la unele persoane perturbarea somnului poate preceda cu mulți ani degradarea funcțiilor cognitive, sugerând astfel existența unei conexiuni directe între apariția problemelor de somn și boala Alzheimer. Cu toate acestea, mai precizează profesorul Andrew Lim, nu există încă informații suficiente privind mecanismul acestei conexiuni.
Potrivit studiului, pe care cercetătorii canadieni l-au publicat în ediția din luna iulie a revistei de specialitate Brain, somnul agitat poate fi un factor important în apariția leziunilor la nivelul vaselor de sânge din creier, iar celulele pericite, menționate anterior, ar putea avea un rol determinant în acest proces.
În consecință, tratarea problemelor de somn poate contribui la îmbunătățirea stării sistemului vascular cerebral. Pe de altă parte, reechilibrarea nivelului de pericite ar putea fi mecanismul prin care să poată fi prevenite efectele distrugătoare ale somnului agitat asupra creierului și, implicit, prevenirea bolii Alzheimer și a altor forme de demență.
De menționat că până la acest studiu se credea că insomnia și somnul agitat ar fi efectele unor forme de demență, însă observațiile cercetătorilor de la Universitatea din Toronto arată că, dimpotrivă, problemele de somn - în special insomnia constantă, somnul fragmentat și agitat -, ar fi, de fapt, una dintre cauzele bolii Alzheimer și ale demenței, nu efectul.
Atunci când dormim, creierul nostru se reface, dar dacă apare o problemă și somnul este întrerupt, acest proces de refacere de la nivel cerebral se dezechilibrează treptat. Concluzionând, îmbunătățirea rutinelor de somn, somnul odihnitor, contribuie substanțial la prevenirea problemelor majore asociate bolii Alzheimer. (I.N.)