Speranța pacienților cu cancere de sânge - transplantul de celule stem hematopoietice
Transplantul de celule stem hematopoietice poate salva viața pacienților în cazul a peste 70 de afecțiuni grave de sânge, precum leucemiile, limfoamele, mieloamele, anemia aplastică și anemiile hemolitice ereditare severe, sindromul mielodisplazic, boli ereditare ale sistemului imunitar și tulburări metabolice moștenite.
Șansa multora dintre bolnavi depinde însă de găsirea unor donatori compatibili, pe care doar 30% dintre pacienți îi au în familie. Restul sunt nevoiți să aștepte identificarea unor donatori compatibili care nu le sunt rude, prin registrele donatorilor de celule stem hematopoietice. Există și posibilitatea autotransplantului, ceea ce presupune recoltarea celulelor stem din organismul bolnavului.
În România există, de 7 ani, un Registru Național al Donatorilor Voluntari de Celule Stem Hematopoietice (RNDVCSH), care este interconectat cu registre similare din alte 59 de țări din întreaga lume. Împreună numără mai mult de 37 de milioane de donatori voluntari. În acest fel, un bolnav din România diagnosticat cu o boală gravă a sângelui are șanse mai mari de a-și găsi un donator compatibil.
Numărul donatorilor voluntari înscriși în registrul național din țara noastră, deși a ajuns la aproximativ 75 de mii, este încă mic față de cât ar fi nevoie. 96% din donatorii neînrudiți, compatibili cu pacienții din România care au beneficiat până acum de un transplant de celule stem hematopoietice, au fost găsiți prin intermediul registrelor internaționale și doar 4% prin registrul național.
Medicii spun că șansele pacienților români de a-și găsi mai rapid un donator compatibil ar crește la 75% dacă numărul voluntarilor înscriși în registrul național ar depăși 100 de mii.
Se poate înscrie în acest registru orice persoană cu vârsta între 18 și 45 de ani și cu o stare de sănătate generală bună. Înscrierea este extrem de simplă și se poate face on-line, iar donarea se poate face până la vârsta de 60 de ani. Cei care doresc să se înscrie trebuie să completeze un chestionar medical de autoevaluare, după care vor fi contactați pentru a li se recolta 15 ml de sânge pentru analize în vederea stabilirii markerilor de țesut.
Pentru stabilirea compatibilității cu un anumit pacient, laboratorul analizează tipul de țesut al donatorului: celulele pielii sunt testate comparând 6 până la 12 markeri genetici de țesut, denumiți markeri HLA (Antigen Uman Leucocitar) sau caracteristicile celulelor albe din sângele uman. Cele mai bune rezultate ale transplantului sunt atunci când există asemănări în proporție de 90% între tipurile de țesut ale pacientului și donatorului HLA. Compatibilitatea este însă foarte greu de găsit, având în vedere că există o mare diversitate de markeri de țesut.
Înscrierea în registru nu înseamnă însă automat și donare. Pentru că probabilitatea de compatibilitate este destul de mică, pot trece luni sau ani până când o persoană înscrisă ar putea fi chemată să doneze celule stem hematopoietice și chiar există posibilitatea ca unii dintre voluntarii înscriși să nu fie solicitați niciodată.
Celulele stem sunt considerate baza procesului de regenerare celulară și sunt recoltate din sânge sau din măduva osoasă. Celulele stem hematopoietice sunt celule capabile să se transforme în orice tip de celulă adultă (funcțională) a sângelui și a sistemului imunitar, înlocuind astfel celulele lezate, distruse sau îmbătrânite. Pacientul primește celulele stem hematopoietice donate sau recoltate din propriul organism (în cazul autotransplantului) sub forma unei transfuzii, indiferent de metoda prin care au fost recoltate celulele (din măduvă osoasă sau din sânge periferic).
(Ileana Marin)