Ştefan Câlţia, pictorul fascinat de Ortodoxie

Un articol de: Eliza Dumitrescu - 15 Noiembrie 2010

Este unul dintre marii pictori români contemporani. S-a născut la Braşov, la 15 mai 1942. A absolvit Institutul de Arte Plastice "Nicolae Grigorescu", ca şef de promoţie, la clasa profesorului Corneliu Baba. În 1972, Ştefan Câlţia a devenit membru al Uniunii Artiştilor Plastici, iar din 1993 este profesor la Universitatea de Artă - Secţia pictură, Bucureşti. Expoziţiile pe care le-a susţinut în ţară şi în străinătate sunt de ordinul zecilor şi are opere în colecţii particulare din toată lumea, dar şi în muzee importante. Picturile sale pot fi admirate la Muzeul de Artă Contemporană din Oslo, Norvegia, la Muzeul de artă fantastică de la Gruyère, Elveţia, la Muzeul Naţional de Artă (MNAR) şi la Muzeul Naţional de Artă Contemporană (MNAC) din România, la Muzeul Brukenthal din Sibiu.

Cu o tehnică a culorii şi a formei unice, pânzele lui Ştefan Câlţia fascinează prin atenţia acordată planului spiritual. Îngerii, revelaţiile, peştii, vestirile asupra unui alt tărâm sunt teme favorite. Diafanul, ca tehnică, dar şi ca temă, este o categorie estetică şi de reflecţie predilectă şi definitorie pentru tablourile sale. Spirit religios, Ştefan Câlţia a comparat, nu o dată, munca sa cu înaintarea pe dificila cale a schimbării spirituale. Fascinat de Ortodoxie, Câlţia a realizat în 2005 o carte-obiect - "Carte cu cruci", în tuş colorat, pe hârtie preparată. Lucrarea aminteşte prin grafică şi textură de imaginarul minţilor luminate, contemporane cu vechile psaltiri româneşti.

"Zburătorul", "Calea albă", "Trandafir şi aripi", "Castanul din mănăstire", "Călător cu vasul de alamă" sunt câteva titluri ale tablourilor pictorului.

Dimensiune importantă a viziunii câlţiene, creştinismul nu este singura sursă de inspiraţie. Lumea sa plastică se hrăneşte cu mituri, arhetipuri, simboluri ale unei căutări existenţiale care a însoţit omul din îndepărtate vremuri.

Pentru valoarea operei sale plastice, Ştefan Câlţia a fost recompensat prin Ordinul Naţional "Serviciul Credincios" în grad de Mare Cruce şi cu "Medalia Regele Mihai I pentru Loialitate".