Subiecte echilibrate şi corectare digitalizată la simularea Evaluării Naţionale
La începutul acestei săptămâni, elevii de clasa a VIII-a au susţinut simularea examenului de Evaluare Naţională. Au fost subiecte unice la nivel naţional şi, ca întotdeauna, proba scrisă la Matematică a suscitat cele mai multe comentarii. Dacă elevii şi părinţii au reclamat că subiectele au fost „de olimpiadă”, profesorii de specialitate şi ministrul educaţiei, Ligia Deca, au susţinut necesitatea unor exerciţii cu un nivel mai ridicat de dificultate „pentru a se face departajarea celor mai buni elevi”.
Timpul de lucru dedicat rezolvării exerciţiilor la matematică nu a fost suficient, au reclamat mulţi părinţi pe platformele de socializare, iar subiectele, „cu multă geometrie”, „au fost făcute de cineva care nu cunoaşte (sau cunoaşte şi ignoră) realitatea din şcoli”. În ceea ce priveşte notele care vor fi obţinute, un alt părinte e de părere că „elevii slab pregătiți nu vor ajunge la 5, copiii bine pregătiți nu vor ajunge la 10, iar un copil foarte bine pregătit ajunge foarte repede la 9. (...) Subiectele nu sunt relevante și, în nici un caz, nu fac departajarea despre care se tot vorbește”.
De cealaltă parte, ministrul educaţiei, Ligia Deca, consideră că este nevoie ca examenele naţionale să conţină şi subiecte care să departajeze, însă „filosofia” ministerului în ceea ce priveşte Evaluarea Naţională se va axa în continuare pe abordarea unor subiecte „de nivel mediu”.
Pe cei mai mulţi dintre elevi i-ar fi pus în dificultate problemele de geometrie, care au necesitat multă concentrare şi timp pentru a rezolva toate cerinţele.
„Proba de simulare a avut o serie de subiecte care permit departajarea copiilor, pentru că, în esenţă, rezultatele de la Evaluarea Naţională vor fi folosite ulterior pentru admiterea la liceu. Am văzut în ultimii ani o inflaţie de note mari, am văzut cum la câteva sutimi se decide repartizarea de la un liceu la altul şi, câtă vreme Evaluarea Naţională va fi utilizată exclusiv, deci ca singură probă pentru admiterea la liceu, trebuie să avem şi subiecte care departajează între copiii cu performanţă medie şi copiii cu performanţă înaltă. Am văzut şi eu feedback-urile, am încercat să preluăm şi noi din partea cadrelor didactice pe care le avem implicate în diferite structuri. Mulţi au spus că este foarte bine aşa, să avem subiecte de toate tipurile de dificultate. Ceea ce pot să asigur este că au fost subiecte echilibrate, care au asigurat atât grad mediu, dar şi înalt de dificultate, să putem avea departajare”, a spus Ligia Deca, citată de Agerpres.
Corectarea digitalizată a lucrărilor este un lucru benefic care va permite „să vedem elementele de care copiii nu s-au putut achita, nu au putut să le rezolve, pentru că mai avem timp să insistăm asupra lor până la Evaluarea Naţională”, a mai precizat ministrul educaţiei. De asemenea, corectarea digitalizată va diminua la minimum erorile, iar în cazul în care profesorii corectori dau note cu o diferenţă mai mare de un punct, lucrările vor fi recorectate chiar şi de mai multe ori.
Prezenţa la simulare a fost de 93,4% la proba de Limba şi literatura română, 92,87% la Matematică şi 92,2% la Limba şi literatura maternă.
Rezultatele vor fi comunicate individual în data de 23 februarie, notele nu vor fi trecute în catalog, însă vor fi analizate la nivelul fiecărei unități de învățământ prin discuții cu elevii, ședințe cu părinții, precum și la nivelul consiliului profesoral. Acolo unde se impune, vor fi luate măsuri adecvate pentru „îmbunătățirea performanțelor școlare”.
Rezolvarea subiectelor la matematică de către profesoara de matematică Cătălina Dogaru, profesor MERITO 2023, poate fi urmărită la următorul link. (O. N.)