Țările NATO își deschid mai mult portofelul pentru apărare
Câteva comentarii făcute de Donald Trump pe tema NATO au redeschis subiectul contribuțiilor pe care le are fiecare țară la bugetul Alianței. Cei 31 de membri ai NATO au convenit ca, începând din 2006, să cheltuiască pentru apărare cel puţin 2% din PIB-ul lor, însă numai 11 au atins acest obiectiv. Declarațiile lui Trump vizează în special Germania care abia în 2024 s-a aliniat la acordul convenit.
Optsprezece state NATO vor atinge în 2024 ţinta alocării a cel puţin 2% din produsul lor intern brut (PIB) pentru apărare, a anunţat zilele trecute secretarul general al Alianţei Nord- Atlantice, Jens Stoltenberg, citat de Reuters, AFP şi dpa. El a remarcat că, față de 2014 când bugetul apărării era de 2% din PIB în doar trei state aliate, în acest an membrele NATO europene vor investi în total 380 de miliarde de dolari în apărare, iar anul trecut creşterea alocărilor în Canada şi ţările europene a fost „fără precedent”, de 11%.
Totodată, Stoltenberg a avertizat că Europa nu se poate apăra singură. „Uniunea Europeană nu poate apăra Europa. 80% din cheltuielile de apărare ale NATO vin de la aliaţi din afara UE, ca SUA, Canada, Turcia, Norvegia şi Islanda”, a spus înaltul oficial într-un interviu acordat Reuters.
Potrivit ultimelor estimări ale Alianței, din iulie 2023, doar 11 dintre aliați ar fi alocat minim 2% din PIB-ul lor pentru apărare. Aceștia sunt Polonia, Statele Unite, Grecia, Finlanda, România, Ungaria, Letonia, Estonia, Lituania, Marea Britanie și Slovacia, cărora li se vor adăuga în 2024 și alte state, printre care și marii „restanțieri” Franța și Germania.
Astfel, Franţa se va alinia în 2024, cu un an mai devreme decât își propusese anterior, la obiectivul de a aloca minim 2% apărării, a declarat, la reuniunea miniştrilor de resort din NATO, demnitarul francez Sebastien Lecornu. Cu 413 miliarde de euro planificate pentru următorii şapte ani, Franţa majorează substanţial cheltuielile pentru apărare.
De asemenea, Germania a notificat NATO în legătură cu alocarea a 2% din PIB-ul său, adică a 73,41 miliarde de dolari în 2024, o cifră-record pentru această țară în termeni absoluţi, informează dpa. Berlinul nu a mai cheltuit pentru apărare 2% din 1992, deși, în timpul Războiului Rece, aloca peste 3% din PIB.
Și Bulgaria a anunțat că a atins anul acesta ţinta de cheltuieli pentru apărare de 2% și în 2026 va avea 2,4%.
Majorarea cheltuielilor militare este cerută de multă vreme de SUA, mai ales în condițiile în care, potrivit unui raport al Institutului Internaţional pentru Studii Strategice din Londra, Rusia şi China alocă peste 30% din bugetele lor sectorului militar. La nivel global, cheltuielile cu apărarea au sporit în 2023 cu 9%, până la 2.000 de miliarde de euro, nivel explicat de raport prin războiul din Ucraina şi tensiunile cu China. (C. Z.)