Televiziunea şi radioul, pregătite să transmită cursuri în caz de epidemie de gripă A

În cotidianul francez „La Croix“, din ediţia de luni, 24 august 2009, Olivier Faure oferă cititorilor un articol în care evidenţiază că, în cazul în care şcolile ar trebui să fie închise pentru a lupta contra pandemiei de gripă A, anumite cursuri s-ar putea realiza prin intermediul televiziunii şi al radioului.

În deschiderea articolului, Olivier Faure ne anunţă că, pe fondul pandemiei de gripă A, ministrul Educaţiei naţionale din Franţa a găsit un adevărat aliat în micul ecran. În cazul închiderii şcolilor, „planul de continuitate pedagogică“ prevede continuarea programelor şcolare prin intermediul canalului de televiziune France 5. Radioul va contribui, şi el, printr-o serie de emisiuni pe care le-ar putea difuza France Culture, dacă mai multe şcoli ar fi nevoite să-şi ţină porţile închise. Jean Lebrun, consilier de programe la acest post de radio, previne: „ceea ce propunem noi nu are intenţia de a se substitui şcolii“. Acest jurnalist vorbeşte mai degrabă despre „câteva pietricele într-un râu“. Ideea este de „a permite elevilor să nu piardă contactul cu şcoala şi cu transmiterea cunoştinţelor“, susţine Catherine Pont-Humbert, producătoarea acestor programe la France Culture. În continuare aflăm că acest plan, care cuprinde 264 de ore de emisiune televizată şi 288 de ore de difuzare radio, va trata punctele esenţiale ale programei fiecărei clase, de la clasa I până la clasa a XII-a. Patrick Dion, director general al „Centrului naţional de documentaţie pedagogică“ (CNDP), creatorul programelor, insistă de altfel pe importanţa lor ştiinţifică şi pedagogică: „Temele abordate au fost definite de inspectorii generali şi de Direcţia generală de învăţământ şcolar, iar realizarea acestor module a fost încredinţată echipelor cadrelor diactice. Plecând de la această bază, am lucrat la programe pentru a le face mai vii şi cât mai atractive cu putinţă“. Pentru a face acest lucru, CNDP s-a folosit de numeroasele sale arhive audio-vizuale, iar realizatorii s-au străduit să facă aceste lecţii mai vii, apelând de exemplu la comedianţi. Formatul - în jur de 30 de minute pentru o lecţie - se vrea, şi el, adaptat publicului său. France 5 este în măsură să asigure o lună de transmisiune Pe micul ecran, un curs de fizică-chimie, la nivel de liceu. Este vorba despre dizolvarea sării în apă, cu ajutorul unei animaţii colorate, care arată moleculele în mişcare. Pe un fond muzical, o naratoare explică faptul că în imagini se pot vedea moleculele de apă care se lovesc de moleculele de sare, care, sub această acţiune, de desprind şi se dizolvă. Urmează apoi experimentul, realizat într-un laborator de un profesor. Autorul articolului subliniază că grila de programe este concepută astfel încât să se evite o supradoză educativă. Pe France 5 emisiunile şcolare vor fi transmise de la orele 8:10 la 9:00, de la 10:30 la 12:00, apoi de la 14:40 la 17:50, dimineaţa find rezervată ciclului primar, după-amiaza - ciclului gimnazial şi celui liceal. „Aceasta corespunde cu aproximaţie unui modul pe zi pentru fiecare copil“, precizează Claude-Yves Robin, director general al France 5. Pe France Culture, vor fi consacrate modulelor şcolare trei ore dimineaţa şi tot atât după-amiaza. De exemplu, dimineaţa, la ora 9, matematică pentru ciclul primar; la ora 10, lecţii de franceză din „Zânele“, de Charles Perrault, pentru gimnaziu; la ora 11:30, curs de engleză pentru nivelul gimnazial. „Acest dispozitiv este o soluţie bună“, este de părere Béatrice Barraud, preşedintele naţional al Asociaţiei părinţilor elevilor din învăţământul liber. „Bineînţeles, nu este ideal. Dar asta va permite elevilor să nu piardă ritmul. Avem încredere în profesori şi învăţători că în momentul în care elevii se vor întoarce la clasă, vor vedea care este nivelul fiecărui copil.“ În prezent, France 5 este în măsură să asigure o lună de transmisiuni şi France Culture are 10 zile de stock. Aceste emisiuni au fost înregistrate între jumătatea anului 2006 şi sfârşitul lui 2007, pe fundalul temerilor legate de gripa aviară. Dar cele două media se declară pregătite să înregistreze programe noi dacă situaţia va dura. Astel, Jean Lebrun afirmă că France Culture dispune de suficiente documente şi cadre didactice pentru noi înregistrări. „Mai mult, radioul nostru este, prin definiţie, o universitate populară. Acest dispozitiv intră deci perfect în domeniul nostru de competenţă.“ Internetul oferă mai multă flexibilitate Totuşi, planul comportă şi anumite limite, pe primul loc fiind lipsa lui de flexibilitate. Aceasta este, de altfel, şi principala critică pe care o emite Gérard Aschieri, secretar general al Federaţiei sindicale unitare, majoritară printre cadrele didactice: „Am câteva îndoieli privind aceste programe standardizate, pentru că nu ţin cont nici de progresia profesorului, nici de nivelul şi de personalitatea elevului. Ele se adresează unui fel de grad zero al elevului. În plus, învăţarea se face prin relaţii umane, cu profesorii şi ceilalţi copii, complet inexistente în acest plan“. Conştient de aceste limite, Claude-Yves Robin aminteşte că „modulele invocate nu sunt decât instrumente care însoţesc tutoratul propus de profesori“. Ministrul doreşte să apeleze şi la internet, care oferă mai multă flexibilitate şi care va permite, de exemplu, reascultarea emisiunilor în podcast. În paralel, Centrul naţional de învăţământ la distanţă, un alt organism mobilizat, va propune, începând cu 15 septembrie, un ansamblu de cursuri via internet, cu acces gratuit. (Traducere şi adaptare de Georgiana BÂRA) „Arhiepiscopul Ilarion Alfeev se exprimă asupra bunurilor Bisericii Ruse“ Este titlul unui articol apărut pe pagina de internet a Service Orthodoxe de Presse, la 15 septembrie 2009. În acesta putem citi că arhiepiscopul Ilarion Alfeev, responsabilul Departamentului de relaţii externe al Patriarhiei Moscovei, a subliniat importanţa restituirii bunurilor imobile şi funciare ale Bisericii pentru susţinerea viitoarelor proiecte desfăşurate de aceasta, în cadrul unei întâlniri cu membrii grupului de discuţii Valdai, organizat sub egida agenţiei RIA Novosti şi a Consiliului de politică externă şi apărare al Federaţiei Ruse. Astăzi Biserica deţine în aparenţă numeroase bunuri, în realitate însă nu poate dispune de moştenirea sa. Numeroase biserici au fost restituite în stare de ruină, fiind reconstituite exclusiv prin eforturile Patriarhiei Moscovei. O astfel de iniţiativă ar putea permite Bisericii să-şi dezvolte activităţile proprii, mai ales în domeniul filantropiei şi asistenţei sociale. (Traducere şi adaptare de diacon Cosmin Daniel PRICOP)