Terapia prin alimentaţie

Alimentaţia funcţională este definită de Food of Specific Health Use ca fiind reprezentată de „acele alimente care au ca efect specific menţinerea sănătăţii datorită constituenţilor lor şi datorită introducerii sau scoaterii din componente a unor elemente eventual nocive“. Aceste alimente-medicament au o contribuţie superioară la apărarea organismului împotriva stresului oxidativ, reglarea proceselor metabolice, creşterea şi dezvoltarea organismului, protecţia cardiovasculară, protecţia digestivă.

În aceste categorii de alimente se regăsesc fructele de pădure, ceaiurile medicinale, iaurturile cu adaos de bacterii probiotice, alimentele din care s-au eliminat acizii graşi nesaturaţi, alimentele pentru copiii în care pectinele au fost hidrolizate pentru a scădea potenţialul alergen. Regimul vegetarian exclude, prin definiţie, alimentele de origine animală. Prin lipsa de proteine cu valoare biologică mare acesta este un regim carenţat şi dezechilibrat, dacă se menţine timp îndelungat, chiar dacă se folosesc leguminoase care conţin, însă, proteine cu valoare biologică scăzută. De asemenea, din cauza conţinutului ridicat în celuloză, prezintă un coeficient scăzut de utilizare digestivă. Regimul alimentar vegetarian este mai puţin toxic, deoarece crudităţile conţin multe vitamine antioxidante şi potasiu. Pe lângă regimul vegetarian exclusivist, mai există regimul lacto-ovo-vegetarian, care, fiind mai echilibrat prin aportul de proteine animale valoroase şi uşor digerabile, se poate folosi pentru perioade lungi de timp, având caracter dietetic. Regimul de crudităţi este deosebit de bogat în vitamine, săruri minerale, enzime antioxidante şi este hipocaloric. Inconvenientele sunt date de faptul că intestinul nu tolerează uşor crudităţile, mărindu-se peristaltismul, şi de riscul de a vehicula agenţi microbieni şi paraziţi ce nu sunt distruşi prin prelucrare termică. Aici este încadrată cura de fructe, care asigură un aport de potasiu cu efect diuretic, are potenţial alcalinizant, detoxifică organismul, favorizează oxidaţiile biologice. Cura de fructe are multiple indicaţii: cura de prune şi smochine în constipaţie, cura de lămâi (10-20 pe zi) în reumatism, cura de căpşuni în reumatism şi gută, cura de struguri în gută, cura de afine în afecţiuni renale şi hepatice, cura de gutui în diaree, cura de mere rase în diaree şi enterite. Această cură nu poate fi folosită mai mult de două-patru zile. De asemenea, trebuie avute în vedere şi afecţiunile asociate, când asemenea cure sunt contraindicate. În exces, acestea produc distensia tubului digestiv, colici hepatice şi biliare. Alimentaţia ecologică presupune folosirea de materii prime în pregătirea alimentelor, fără poluanţi, insecticide, erbicide, hormoni de creştere, antibiotice, produse modificate genetic sau preparate pe bază de conservanţi, coloranţi sau amelioratori, care ameninţă sănătatea. Pe tot lanţul de producţie, de la materialul de însămânţare, mediul de creştere, recoltare, transport, prelucrare şi până la preparare, nu trebuie să existe nici o sursă de modificare a produsului biologic normal şi sănătos. Tehnici sănătoase de preparare a alimentelor Fierberea sub presiune permite creşterea temperaturii de prelucrare peste valori obişnuite, favorizând frăgezirea mai rapidă şi completă. Prăjirea cu aer fierbinte în cuptor nu presupune folosirea grăsimilor, care devin dăunătoare pentru sănătate. Uleiul se poate adăuga la sfârşitul preparării alimentelor. Stoarcerea fructelor, legumelor, rădăcinoaselor, seminţelor pentru obţinerea de sucuri naturale se face fără a folosi prelucrarea termică sau diluanţi, care dăunează sănătăţii şi distrug vitaminele.