Tetraevanghelul lui Spiridon de la Putna, expus la Piatra Neamț
În cadrul expoziției „Biserica Domnească, 525 ani de istorie”, organizată, în perioada 23 iunie - 23 iulie, la Muzeul de Artă Piatra Neamţ, va putea fi admirată și o carte cu caracter unicat. Este vorba despre Tetraevanghelul caligrafiat şi miniat pe pergament de ieromonahul Spiridon, de la Mănăstirea Putna, comandat de Ştefan cel Mare, la 23 aprilie 1502, pentru ctitoria sa de la Piatra Neamţ - Biserica „Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul”.
Expoziţia este organizată de Complexul Muzeal Naţional Neamţ, în colaborare cu Muzeul Naţional de Istorie a României şi Serviciul Judeţean Neamţ al Arhivelor Naţionale. „Proiectul expoziţional şi editorial se datorează invitaţiei lansate de Parohia «Sfântul Ioan Domnesc» instituţiei noastre, de a se alătura evenimentelor consacrate împlinirii a 525 de ani de la ridicarea lăcaşului de cult de către Ştefan cel Mare”, se arată într-un comunicat al organizatorilor.
Tetraevanghelul este considerat o adevărată capodoperă muzeografică a culturii medievale româneşti. Copiat la Mănăstirea Putna de către ieromonahul Spiridon, în 23 aprilie 1502, a fost donat de Ştefan cel Mare bisericii Curţii Domneşti din Piatra Neamţ, iar în 1615 a ajuns la Camenița, în Podolia, luat de trupele polone. În 1868, manuscrisul a fost răscumpărat din Camenița, restaurat și a ajuns la Biserica „Sfântul Nicolae Domnesc” din Iaşi. La sfârşitul secolului al 19-lea, cartea de cult a intrat în colecţiile muzeului administrat de Alexandru Odobescu şi, ulterior, de Grigore G. Tocilescu. De asemenea, Tetraevanghelul a făcut parte din inventarul tezaurului istoric al României transferat în Rusia în 1917, de unde a fost adus în 1956, la Muzeul Național de Artă al României, odată cu alte bunuri și valori restituite de Moscova, ca urmare a bunelor relaţii dintre România şi URSS din acea vreme. Din 1971, face parte din patrimoniul Muzeului Naţional de Istorie a României.