„Timpul bolii poate fi transformat într-un timp al harului“

Papa Benedict al XVI-lea a subliniat importanţa Tainei Sfântului Maslu în mesajul transmis cu o lună înainte de sărbătorirea Zilei Internaţionale a Bolnavilor. Această celebrare se săvârşeşte anual pe data de 11 februarie şi constituie un prilej pentru creştinii din întreaga lume şi nu numai pentru a fi alături de cei suferinzi. Taina Sfântului Maslu reprezintă o modalitate semnificativă prin care creştinii care sunt bolnavi pot primi vindecare. De aceea, Papa Benedict al XVI-lea a subliniat ideea că această Taină nu reprezintă o ierurgie şi că este nevoie de mai multă atenţie cu privire la ea din partea creştinilor din zilele noastre.

Taina Sfântului Maslu este utilizată într-un mod diferit în Biserica Romano-Catolică faţă de Biserica Ortodoxă. Înainte de Conciliul Vatican II (1962-1965), Taina Maslului era denumită extrema unctio şi era adresată doar persoanelor creştine aflate pe patul de moarte. După acest conciliu important, optica apuseană s-a modificat în această privinţă, iar Taina a început să fie administrată şi persoanelor în vârstă care nu se aflau neapărat aproape de momentul trecerii la cele veşnice. Papa Benedict al XVI-lea a subliniat de altfel faptul că această Taină poate fi administrată în "diverse situaţii în care oamenii sunt bolnavi, dar nu doar atunci când un creştin se află la finalul existenţei sale". Episcopul Romei a specificat, de asemenea, că ungerea cu untdelemn sfinţit aminteşte de "tainele care s-au petrecut pe Muntele Măslinilor", şi anume atât rugăciunea rostită de Iisus în Grădina Ghetsimani, cât şi Înălţarea Sa la ceruri. Astfel, untdelemnul sfinţit oferă "putere şi mângâiere, dar, în acelaşi timp, trimite către momentele aflate dincolo de boală, şi anume spre abolirea ei totală în Împărăţia cerurilor". Afirmaţia aceasta respectă gândirea teologică romano-catolică, care consideră Taina Maslului ca pregătind creştinul mai mult pentru trecerea la cele veşnice, decât ca oferindu-i vindecare atât trupească, cât şi sufletească pentru a-şi continua existenţa pământească, aşa cum consideră Biserica Ortodoxă. Un aspect fundamental al mesajului Papei Benedict al XVI-lea constă în legătura intrinsecă dintre Taina Sfântului Maslu şi cea a Pocăinţei. Episcopul Romei a afirmat că atunci când o persoană bolnavă îşi mărturiseşte păcatele în faţa preotului, "timpul suferinţei sale, în care poate fi tentat să se abandoneze în mâinile descurajării şi deznădejdii, poate fi transformat într-un timp al harului". De asemenea, un alt aspect interesant al mesajului Papei Benedict al XVI-lea constă în faptul că Tainele Maslului şi Euharistiei "cunosc completarea lor naturală în comuniunea euharistică. (...) Împărtăşania primită în perioada bolii asociază creştinul care a devenit părtaş Trupului şi Sângelui lui Hristos Jertfei pe care Hristos Însuşi a oferit-o Tatălui pentru mântuirea tuturor". Această frază frumoasă, inspirată de teologia chiriliană a jertfei şi kenozei lui Hristos, reprezintă o încununare minunată a unui mesaj inspirat adresat Zilei Internaţionale a Bolnavilor. În privinţa utilităţii pastorale a mesajului, amintim un singur element: dorinţa Papei ca persoanele bătrâne şi cele bolnave să poată "avea posibilitatea de a primi frecvent Sfânta Împărtăşanie", un deziderat important pentru orice Biserică creştină cu o pastoraţie activă.