Tot mai mulţi elevi aleg şcolile de meserii
Şcolile profesionale redevin atractive atât pentru elevi, cât şi pentru părinţi, care îşi îndreaptă copiii către învăţarea unei meserii. Elevii care termină gimnaziul sunt atraşi de perspectiva unui loc de muncă sigur, în ţară sau în străinătate, diplomele fiind recunoscute la nivel european.
Numărul elevilor din învăţământul profesional a crescut de la 12 mii, câţi erau înscrişi în anul şcolar 2012-2013, de aproape patru ori, ajungând la peste 47 de mii în anul şcolar 2014-2015, cu precizarea venită din partea Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice că acest număr este mult mai mare în anul şcolar curent. „Prin reconfigurarea traseelor de pregătire în învăţământul profesional şi consolidarea parteneriatelor cu mediul economic, numărul elevilor înscrişi în învăţământul profesional a crescut considerabil în ultimul an şcolar, ceea ce este un lucru extrem de îmbucurător”, a spus ministrul educaţiei, domnul Sorin Cîmpeanu, la deschiderea lucrărilor Conferinţei internaţionale „Învăţarea la locul de muncă: provocări şi oportunităţi”, din cadrul proiectului Erasmus+, Dezvoltarea programelor de tip ucenicie în formarea profesională iniţială în România (DALIVET), manifestare găzduită de Institutul Cervantes.
Interesul crescut pentru această filieră a învăţământului este datorat burselor în bani şi stagiilor de practică oferite de companii şi IMM-uri, precum şi promisiunii unui loc de muncă sigur pentru elevii buni. Totodată, recunoaşterea diplomelor de calificare la nivel european reprezintă un alt motiv pentru care tot mai mulţi elevi, la terminarea gimnaziului, se îndreaptă către învăţământul profesional (de trei sau de doi ani).
Anul trecut peste 5.500 de companii, de la IMM-uri până la mari firme, s-au implicat în a furniza locuri de practică pentru elevi. Ministrul educaţiei a subliniat că sistemul de educaţie şi de formare profesională este supus în continuare unor provocări economice şi sociale şi, ca urmare, este necesară dezvoltarea, updatarea continuă a politicilor şi strategiilor în domeniu, precum şi implementarea măsurilor decise, inclusiv a celor care vizează introducerea de programe de tip dual ucenicie în formarea profesională iniţială din România. „Ne dorim ca învăţământul profesional să nu mai fie privit ca o rută a eşecului. Asta s-a întâmplat până acum şi din păcate s-a întâmplat şi cu concursul colegilor noştri cadre didactice, s-a întâmplat cu concursul părinţilor, s-a întâmplat cu concursul multor factori şi această schimbare a mentalităţii cred că este extrem de importantă”, a mai precizat Cîmpeanu, care a subliniat, în acelaşi timp, că susţinerea dezvoltării învăţământului profesional este o prioritate absolută a ministerului pe care îl conduce.
Forme ale învăţământului profesional în UE
În ţări precum Austria, Danemarca, Germania sau Elveţia, nivelul redus al șomajului în rândul tinerilor este deseori atribuit eficacității sistemului de învăţământ dual, învăţării la locul de muncă, ce oferă cu succes unui număr mare de tineri educație și pregătire de calitate pentru calificările recunoscute solicitate de întreprinderi, se arată într-o analiză a Parlamentului European, publicată pe propriul site. Potrivit sursei citate, la nivel european există patru tipuri principale de specializări în învățământul profesional și tehnic: programe de ucenicie complet dezvoltate (sistem dezvoltat în Austria, Germania și Danemarca); programe de ucenicie ca specializare paralelă cu alte forme de învățământul profesional și tehnic - VET (Franța, Țările de Jos, Italia, Polonia și Regatul Unit); elemente semnificative ale învățării la locul de muncă integrate în programele din școli. Cea de-a patra formă este reprezentată de învăţământul profesional şi tehnic integrat pe deplin în şcoli.