„Tradiții ale presei științifice”
Asociația Română de Istorie a Presei, în colaborare cu Academia Română - filiala Timișoara, Institutul de Studii Banatice „Titu Maiorescu”, Societatea Enciclopedică a Banatului, Institutul de Cultură al Românilor din Voivodina (Serbia) și Mitropolia Banatului, a organizat la Timișoara, în perioada 14-16 aprilie, Congresul Internațional de Istorie a Presei, ediția a IX-a, cu tema „Tradiții ale presei științifice”.
Congresul internațional a debutat vineri, 15 aprilie, în aula filialei din Timișoara a Academiei Române, în prezența acad. Ion Păun Otiman, președintele filialei Timișoara, prof. univ. dr. Ilie Rad, conf. univ. dr. Ioan David, directorul Bibliotecii Academiei Române - filiala Timișoara. Conferința inaugurală a fost susținută de acad. Eugen Simion, președintele Secției de Filologie și Literatură a Academiei Române și director al Institutului de Istorie și Teorie Literară „George Călinescu” din București, având ca temă „Condiția presei scrise azi”. „Cel puțin după 1990, presa a avut un rol activ, devenind un instrument al cunoașterii societății. Totodată, s-a schimbat și figura jurnalistului pentru că, astăzi, el nu mai este un om care scrie, făcând o proză, la fel ca Eminescu, ci el a devenit un politolog sau un analist. Din păcate, presa de azi nu se mai ocupă de temele naționale, ci doar de negativitățile societății, făcând, astfel, o educație a deromânizării societății românești”, a declarat acad. Eugen Simion.
La eveniment a fost prezent și Înaltpreasfințitul Părinte Ioan, Mitropolitul Banatului, care a prezentat tema „Presa bisericească, punct de convergență între religie și știință”. Mitropolitul Banatului a felicitat redactorii și fondatorii anumitor reviste, care au lăsat un loc și pentru elementele de spiritualitate.
În cadrul congresului a fost decernat Premiul național pentru jurnalism „Nicolae Sever Cărpinișan” jurnalistului timișorean Vasile Bogdan, redactor și realizator la studioul de televiziune Timișoara.
În continuare, prof. univ. dr. Mircea Martin, membru corespondent al Academiei Române, a prezentat volumele: Ion Agârbiceanu, Opere III și IV, ediție de Ilie Rad, și Ioan Alexandru, Opere, ediție de Alexandru Ruja. De asemenea, în foaierul aulei s-a desfășurat o expoziție cu vânzare de carte de la Editura Tritonic (București) și Editura David Press Print (Timișoara), iar în după-amiaza zilei participanții s-au deplasat într-o vizită documentară la Cramele Recaș.
Lucrările congresului au continuat, în după-amiaza zilei, pe patru secțiuni. Un invitat special a fost pr. dr. Nicolae Dascălu, consilier patriarhal și director al Publicațiilor LUMINA, care a moderat Secțiunea a II-a - „Tipologia publicațiilor științifice”, susținând, totodată, comunicarea „Jurnalism de știință și abordări interdisciplinare în presa bisericească ortodoxă”. „După cum în presa științifică există o tradiție, tot așa și în Biserica Ortodoxă avem o tradiție și o continuitate, pentru că, în prezent, presa bisericească își redescoperă rădăcinile, trăsăturile fundamentale de altădată și, în același timp, se îndreaptă cu atenție către societatea de azi, încercând să răspundă, într-un limbaj bisericesc și totodată înnoitor, adaptat la oamenii din zilele noastre, la problemele esențiale ale vieții în societate. Prin urmare, în planul dialogului dintre Biserică și societate, presa bisericească are un rol deosebit. De aceea, abordările interdisciplinare din presa bisericească sunt necesare, întrucât presa are datoria să reflecte, în planul mediatic, ceea ce se întâmplă în realitatea înconjurătoare. Discursul presei bisericești, în relația dialogului dintre teologie, filosofie și știință, este fundamentat, de fapt, pe cercetările interdisciplinare, care se desfășoară atât în facultățile de teologie, cât și în eparhiile ortodoxe din țară și străinătate. Există o preocupare a teologilor implicați în învățământul universitar înspre această direcție, o preocupare a unor profesori cercetători din diferite domenii care vin către teologie, către mediul bisericesc. Ca atare, presa bisericească nu inventează ceva, ci ea aduce în fața opiniei publice o realitate a Bisericii în societate”, a precizat părintele consilier patriarhal Nicolae Dascălu. Ziua s-a încheiat cu vizitarea Mănăstirii Timișeni-Șag.
Sâmbătă, participanții la congres au vizitat Casa Memorială „Petre Stoica” și Muzeul Presei „Sever Bocu” din Jimbolia. De asemenea, au efectuat o deplasare și la Zrenianin (Serbia), unde, în Sala Barocă a Primăriei, Cedomir Janjić, primarul orașului, Daniel Petrovici, președintele CNMNRS, și Todor Ursu, directorul Institutului de Cultură al Românilor din Voivodina, au adresat cuvinte de salut și bun-venit. În continuare, Costa Roșu, membru de onoare al Academiei Române și director onorific al Institutului de Cultură al Românilor din Voivodina, a susținut conferința inaugurală cu tema: „Presa scrisă la românii din Voivodina”. Tot aici s-a constituit și filiala din Serbia a Asociației Române de Istorie a Presei și s-a ales noul ei președinte, în persoana acad. Costa Roșu.
Deplasarea a inclus și vizitarea Casei Institutului de Cultură al Românilor din Voivodina, unde au fost organizate expoziții de fotografie: „Sate de români din Voivodina”, „Biserici românești din Banatul sârbesc” și „Urme ale valahilor în zona Adriaticii”. Totodată, s-au desfășurat și expoziții de cărți apărute la Editura Institutului Cultural Român din Voivodina. Programul cultural-spiritual al zilei de sâmbătă s-a încheiat cu vizitarea Complexului Etnografic al Fundației Române de Etnografie și Folclor din Voivodina „Casa bănățeană” din Torac.
Evenimentele organizate de Asociația Română de Istorie a Presei sunt dedicate împlinirii a 150 de ani de când Academia Română este în slujba națiunii române și 65 de ani de existență a filialei din Timișoara a Academiei.