„Trecutul este o bună sursă de inspirație pentru viitor”

Muzeul Etnografic al Transilvaniei din Cluj-Napoca își așteaptă vizitatorii în condiții depline de siguranță. Și pentru că în iunie este sărbătorită ia, în cadrul exponatului lunii, aici, poate fi admirată o superbă cămașă tradițională din 1928. Prin tehnici moderne, detaliile Bisericii lui Horea și ale icoanelor de pe Valea Sebeșului vor fi puse în valoare, în beneficiul specialiștilor și al publicului larg. Despre cele mai recente proiecte desfășurate în cadrul instituției, precum și despre cercetarea etnografică a epidemiilor din secolul 20, am discutat cu directorul muzeului, Tudor Sălăgean. 

Domnule director, cum s-a pregătit Muzeul Etnografic al Transilvaniei pentru activitatea cu publicul în această perioadă de pandemie?

Pentru Muzeul Etnografic al Transilvaniei, suspendarea activităților cu publicul a fost decisă în data de 11 martie, în condițiile creșterii numărului cazurilor de infectare cu SARS-CoV-2 la nivel național. Această suspendare a venit cu doar două zile înaintea datei de 13 martie, pentru care fusese programat de mai mult timp vernisajul unei expoziții de mare interes pentru iubitorii ceramicii tradiționale transilvănene: „Ceramica centrului de olari Deja”, organizată în parteneriat cu Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău (instituție coordonatoare), Muzeul de Etnografie și Artă Populară Maramureș, Fundația „Kállos Zoltán” din Răscruci, Muzeul de Artă Populară „Ligia Alexandra Bodea” din Laz, Școala „Petri Mór” din Nușfalău și mulți colecționari privați. Întreaga activitate de organizare a expoziției s-a desfășurat într-o perioadă în care ne era din ce în ce mai clar tuturor că expoziția nu va putea fi vernisată și deschisă publicului, lucru care, de altfel, s-a întâmplat. Cu toate acestea, colegii noștri, specialiștii muzeelor din Zalău și Cluj, au continuat să monteze expoziția cu profesionalismul și meticulozitatea care îi caracterizează, în general, pe specialiștii din muzee, pregătind-o până la ultimul detaliu pentru momentul așteptatei redeschideri, care a avut loc în 27 mai. Am ținut să vă spun acest lucru pentru a înțelege că pregătirea noastră pentru reîntâlnirea cu publicul a fost o activitate permanentă și de substanță, nu rezultatul unei mobilizări de moment. Desigur, pe lângă această activitate permanentă, au fost luate toate măsurile solicitate de autorități: marcarea traseelor, covoare dezinfectante, panouri despărțitoare, echipamente de protecție pentru personalul propriu, dezinfectarea permanentă a spațiilor expoziționale. Ne dorim să oferim vizitatorilor noștri toate garanțiile de siguranță pentru ambele spații expoziționale: Muzeul Etnografic de pe strada Memorandumului 21 și Parcul Etnografic „Romulus Vuia” de pe Dealul Hoia. 

După deschiderea muzeului, în data de 27 mai, au început să vină vizitatori? 

Numărul vizitatorilor a început să crească, în special în Parcul Etnografic, secția în aer liber a muzeului, unde au venit până acum peste 1.000 de vizitatori. Pe măsură ce condițiile meteorologice se vor ameliora și vom reîncepe să organizăm activități pentru publicul larg, cu respectarea tuturor măsurilor și recomandărilor autorităților competente, numărul vizitatorilor noștri va fi mereu mai mare. Avem în plan, în acest sens, mai multe colaborări pe care le vom dezvolta în viitorul foarte apropiat cu parteneri valoroși și plini de inițiativă. 

Muzeele, temple ale patrimoniului și moștenirii culturale

Cum s-au reflectat perioada de izolare și starea de urgență asupra muzeului pe care îl coordonați? 

A fost o perioadă apăsătoare și stranie, așa cum a fost probabil pentru toată lumea. Noi, specialiștii muzeului, am fost, timp de aproape unsprezece săptămâni, singurii „vizitatori” ai expozițiilor noastre, pe care le-am menținut în permanență pregătite pentru momentul întâlnirii cu publicul. Am avut, astfel, șansa de a constata o realitate pe care sunt convins că o vor confirma specialiștii din alte muzee din țară: chiar dacă te afli într-un muzeu în care nu mai e prezent nimeni altcineva, nu te vei simți niciodată singur. Muzeele, aceste temple ale patrimoniului și moștenirii noastre culturale, au o viață a lor proprie, ele trăiesc prin remarcabilele bunuri culturale pe care le dețin și prin activitatea tuturor celor care le întrețin și le administrează. Am încercat să comunicăm această realitate prin activitatea noastră on-line, care a fost mult mai intensă, și am sentimentul că mesajul nostru a fost înțeles și receptat. 

Care este provocarea cu care vă confruntați în prezent?

Dificultatea de a nu putea oferi publicului tot ceea ce îi oferim în mod obișnuit. Este o situație nu lipsită de frustrări, dar, în același timp, și una care ne stimulează creativitatea. Este o perioadă pe care o folosim din plin pentru a învăța să comunicăm mai deschis și mai bine, încercând să răspundem întrebărilor și solicitărilor venite din partea publicului larg. 

Epidemiile secolului 20 cercetate etnografic

Sunteți implicat în cercetarea din perspectivă etnografică a epidemiilor din România din prima jumătate a secolului 20. Ce in­for­mații relevante aveți pentru noi? 

Criza epidemiologică actuală ne-a obligat să regândim modalitatea de interogare a ­evenimentelor similare din trecut, iar metoda etnografică de cercetare are în acest domeniu o importanță imposibil de egalat. Epidemiile din trecut au fost rareori studiate cu destulă seriozitate, pentru că specialiștii aveau tendința de a le privi ca pe niște realități istorice cu totul depășite și imposibil de repetat. Voi da ca exemplu epidemia de gripă care a afectat România în ianuarie-martie 1935, cauzată de virusul H1N1, pe atunci mult mai agresiv. Procentul celor bolnavi de gripă a fost foarte mare, de peste 1% din populația țării, dar au existat localități, de exemplu Sighetu din Maramureș, în care a fost bolnav fiecare al treilea locuitor. Numărul deceselor a fost, de asemenea, foarte mare, undeva între 20.000 și 50.000, în funcție de diferitele criterii de estimare. Au fost bolnavi regele Carol al II-lea, prim-ministrul Gheorghe Tătărescu, personalități marcante ca Iuliu Maniu sau Nicolae Titulescu. Cu toate acestea, activitățile economice, culturale sau religioase nu au fost afectate într-o măsură semnificativă, iar economia României a continuat să crească. Aceasta ne arată că demersurile noastre de interpretare trebuie să aibă în vedere nu doar epidemia propriu-zisă, ci și răspunsul societății față de aceasta. Trecutul este o bună sursă de inspirație pentru viitor. 

Exponatul lunii, cămașă tradițională din 1928

Care este exponatul lunii în cadrul Muzeului Etnografic al Transilvaniei? 

Pentru că ne aflăm în luna iunie, în care este celebrată Ziua Universală a Iei, obiectul lunii este o cămașă tradițională, achizi­ționată de muzeu în anul 1928 din satul Săsăuș, situat pe Valea Hârtibaciului, care se remarcă prin sobrietatea și eleganța ei și de asemenea prin cusăturile rafinate care o împodobesc. Obiectul face parte dintr-o expoziție dedicată iei și cămășii tradiționale, deschisă publicului în 24 iunie, de Sânziene, Ziua Universală a Iei. Expoziția este pregătită de un colectiv coordonat de Sebastian Paic, un tânăr specialist a cărui notorietate a depășit deja granițele României, numele său reprezentând o garanție de viziune și profesionalism. 

Parcul Etnografic Național „Romulus Vuia” poate fi una dintre invitații pentru vizitatori, mai ales în această perioadă care impune atenție la distanțare? 

Parcul Etnografic Național „Romulus Vuia” este primul muzeu în aer liber din România de la a cărui înființare se împlinesc 91 de ani. Acest muzeu în aer liber dispune de câteva dintre cele mai valoroase monumente de arhitectură tradițională din Transilvania, amplasate într-o dispunere expozițională care încearcă să ofere vizitatorului nu doar colecția de obiective în sine, ci și peisajul și amenajările necesare pentru înțelegerea spiritualității transilvănene, cu tot ceea ce înseamnă ea. Spațiile sunt astfel configurate încât să permită organizarea simultană a unui număr de două sau trei evenimente culturale specifice, care să satisfacă exigențele diferitelor categorii de vizitatori.

Prin ce alte activități sau proiecte contribuie Muzeul Etnografic al Transilvaniei la redescoperirea și păstrarea moștenirii culturale transilvănene?

Suntem angajați în prezent în patru proiecte majore, a căror valoare însumată se apropie de 1,8 milioane de euro. Primul dintre acestea, realizat în parteneriat cu Consiliul Județean Cluj, autoritatea noastră tutelară, intitulat „Restaurarea anvelopei Palatului Reduta, în prezent Muzeul Etnografic al Transilvaniei”, finanțat de Fondul European de Dezvoltare Regională, va fi finalizat în anul 2021 și va face posibilă o creștere considerabilă a capacității noastre de organizare a evenimentelor culturale în clădirea monument de pe str. Memorandumului nr. 21. Un alt proiect de parteneriat strategic, abreviat Tomimeus („Towards a Multisensory and Inclusive Museum for Individuals with Sensory Disabilities”), finanțat în cadrul programului „Erasmus+” și inițiat în anul 2019, este realizat în asociere cu muzee, universități și organizații culturale din România, Bosnia-Herțegovina, Grecia, Turcia și Ungaria și urmărește înlăturarea barierelor care împiedică accesul persoanelor cu deficiențe de vedere și de auz în muzee. Alte două proiecte, începute în acest an, finanțate prin mecanismul financiar SEE 2014-2021, realizate în parteneriat cu Universitatea Tehnică Cluj-Napoca și cu NUDA SA din Bergen, Norvegia, au ca obiectiv realizarea a două expoziții creative care vor pune în valoare patrimoniul cultural și religios al Transilvaniei: „Biserica lui Horea - un patrimoniu pentru viitor. Valorificarea unui monument de arhitectură din secolul al XVIII-lea prin intermediul realității virtuale” și „Tehnici ­inovative în valorificarea patrimoniului cultural. Icoanele de pe Valea Sebeșului din colecția Muzeului Etnografic al Transilvaniei”.

Biserica lui Horea, monument de valoare excepțională

Pentru cititorii „Ziarului Lumina”, închei solicitându-vă o scurtă descriere a expo­zițiilor pe care le veți realiza în cadrul ­ultimelor două proiecte menționate.

Proiectul dedicat Bisericii lui Horea, monument de valoare excepțională, situat în Parcul Etnografic din Cluj-Napoca, își propune să utilizeze tehnicile inovative din domeniul realității virtuale pentru explorarea completă a picturii, structurii și tehnicilor de construcție, precum și pentru organizarea unei expoziții inovative în care va fi prezentat inventarul original al monumentului. Vor fi restaurate și conservate în vederea expunerii mai multe bunuri culturale mobile legate de istoria acestei biserici, iar modelele 3D realizate în cadrul proiectului vor avea un grad ridicat de detaliere, pentru a oferi o experiență completă vizitatorului în mediul virtual.

În ceea ce privește proiectul dedicat icoanelor de pe Valea Sebeșului, caracterul ­inovator al acestuia este dat de folosirea tehnologiei digitale în documentarea icoanelor tradiționale, elemente de referință pentru patrimoniul cultural al României. Imaginile realizate prin intermediul proiectului vor avea un înalt grad de detaliere și vor asigura, în același timp, prin aplicațiile și tehnologiile asociate, un grad sporit de interactivitate, în beneficiul spe­cialiștilor și al publicului larg.