Un decalog al profesorului de religie

Un articol de: Prof. Mirela Șova - 01 Feb 2021

În cadrul experienței de mentorat cu studenți din cadrul Facultății de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” a Universității din București, am avut ocazia să concep un posibil decalog al profesorului de religie. De multe ori, ne gândim la asemenea aspecte doar la început de carieră didactică, însoțiți fiind și de entuziasmul începutului. Dar, în vreme ce îl scriam, mi-am dat seama că, din când în când, cu toții avem nevoie de o împrospătare și o aprofundare a perspectivei asupra profesiei pe care o practicăm, indiferent de vechimea la catedră.

Fără a avea pretenția de exhaustivitate, iată la ce am reflectat:

Fii smerit! Coboară-te până la nivelul de înțelegere al copiilor și nu le vorbi într-un limbaj teologic pretențios, greu accesibil lor! Expli­că-le noțiunile potrivit particula­rităților de vârstă și individuale, căutând tot timpul formulări cât mai adecvate și mai clare pentru ei, pentru experiența lor de viață, nu doar pentru frumusețea unui discurs. Nu va fi ușor, vei transpira... de dragul lor, însă te vei bucura când vei vedea lumina cunoștinței și a recunoștinței din ochii lor! „Îna­intea harului pășește smerenia” (Sfântul Isaac Sirul).

Fii răbdător! Prezintă-le elevilor pe îndelete tot ce trebuie să le transmiți, iar dacă e cazul, și va fi, de nenumărate ori, repetă-le cu blândețe, iar și iar! Dacă va fi necesar să utilizezi termeni de specialitate, cu atât mai mult să ai grijă la explicarea și repetarea lor! Fii răbdător cu toți, precum și cu fiecare în parte! „Unde nu este răbdare, acolo nu este nici iubire” (Sfântul Grigorie Teologul).

Fii ascultător! Atât față de elevii tăi, ascultând cu atenție întrebările, nedumeririle, părerea lor, pentru a le da răspunsurile necesare, cât și față de mai-marii Bisericii, față de inspectorul școlar și de direc­țiunea școlii. Respectarea programei școlare în vigoare, întocmirea planificărilor calendaristice, perfec­ționarea ta profesională, utilizarea manualelor școlare în uz reprezintă mare parte din ascultarea ta ca profesor de religie. Adaptează-ți strategiile de predare, ținând cont de feedback-ul primit! „Amintește-ți mereu, ascultarea le întrece pe toate” (Sfântul Serafim de Sarov).

Fii cooperant! Colaborează cu alți profesori de religie, cu cadrele didactice ale școlii unde activezi, cere îndrumare dacă ai nevoie, împărtă­șește din reușitele tale. Participă activ la proiecte educaționale și la cercurile metodice, care sunt ocazii de a cunoaște alți profesori și de a afla din experiența lor didactică. În felul acesta îți vei spori creativitatea, spiritul de echipă și motivația. Nu în ultimul rând, vei gusta bucuria comuniunii. „Că unde sunt doi sau trei adunaţi în numele Meu, acolo sunt şi Eu în mijlocul lor” (Matei 18, 20).

Fii autodidact! Pe lângă îndrumările metodice pe care le primești sau le soliciți cu diverse ocazii, caută singur să-ți achiziționezi cărți de profil legate de predarea religiei, și nu numai; nu amâna obținerea gradelor didactice, urmează cursuri de formare și perfecționare, depășind ispita acumulării unor simple diplome la portofoliul personal. Ci­tește, caută, studiază, dezvoltă-te profesional, autodepășește-te! Evită stagnarea și rutina, ele sunt forme ale acediei și deznădejdii! „Chiar dacă virtutea cere osteneală pentru săvârşirea ei, totuşi umple conştiinţa de multă bucurie, face atâta plăcere sufletului cât nici un cuvânt n-o poate înfăţişa” (Sfântul Ioan Gură de Aur).

Fii râvnitor! În privința progresului tău duhovnicesc, desigur. Legătura ta cu Biserica, prin Sfânta Liturghie și Sfintele Taine, prin rugăciuni și toate celelalte, se va reflecta și la catedră. Cu cât te vei apropia mai autentic de Dumnezeu, cu atât vei dobândi mai multă pace, înțelepciune și discernământ, necesare și în lucrul cu elevii. Ei vor simți că transmiți învățăturile din suflet, în mod echilibrat, din convingere personală, din inimă și nu în mod sec, rigorist sau superficial. „Inimă curată zideşte întru mine, Dumnezeule, şi duh drept înnoieşte întru cele dinlăuntru ale mele” (Psalmul 50, 11).

Fii înțelegător! Atât cu tine însuți, cât și cu elevii, colegii, părinții etc. Nu va merge totul ca pe roate. Oricât te-ai strădui, vei întâmpina obstacole, încercări, provocări. Dove­dește empatie și îngăduință, acceptă că toate sunt în mâna lui Dumnezeu, mai presus de noi și de priceperea noastră. Nu te descuraja vreodată și luptă în primul rând cu sinele, cu tentația îndreptățirii de sine și a mulțumirii de sine. „Hristos a răstignit pe cruce iubirea de sine, dându-Şi viaţa pentru noi” (Arhim. Ilie Cleopa).

Fii conștiincios! Fă lucrurile până la capăt, cu seriozitate, responsabilitate, în mod consecvent. Fii un exemplu pentru elevii și colegii tăi. Conștientizează, deci, că poți avea un impact deosebit în sufletele copiilor pe care îi ghidezi în privința educației religioase, ceea ce nu e de neglijat. Fă lucrurile simplu, dar cu maximă profunzime. Numai așa vei obține roadele dorite! „Mântuirea stă în strânsă legătură cu responsabilitatea!” (Pr. Dumitru Stăniloae).

Fii onest! Autoevaluează-te corect și fii gata să îndrepți ce nu ai reușit din prima încercare. Cunoaște-ți limitele și posibilitățile. Deci fii gata să-ți dezvolți toate abilitățile. Evaluează corect situațiile de învățare și progresul elevilor, fiind gata mereu să-i încurajezi! „Podoaba vieţii este talentul, cununa talentului - caracterul” (Simion Mehedinți).

Fii mulțumitor! Pentru profesia spre care te-ai îndreptat, care-ți oferă oportunitatea de a fi aproape de sufletul copiilor și al tinerilor - un lucru minunat! Conștientizează în mod repetat frumusețea chemării tale, a misiunii tale. Arătând mul­țumire față de Părintele ceresc, ridică-te la înălțimea așteptărilor acestei profesii, zi de zi, lucrând astfel statornic la mântuirea proprie! Ajută atât cât îți stă în putință generațiile ce vin să păstreze evlavia specifică strămoșilor noștri, manifestată față de Dumnezeu și de cele sfinte! „Mulțumirea pentru ceea ce avem este, până la urmă, măsura credinței fiecăruia” (Arhim. Iustin Pârvu).

Înscrie-te, așadar, pe linia Apostolilor și a ucenicilor lui Hristos, al căror model să te inspire permanent! Chiar în această lună, marcată de Întâmpinarea Domnului de către Dreptul Simeon și de Prorocița Ana (2 februarie), avem exemplul vieții și misiunii unor sfinți precum: Sfinții Apostoli și Mucenici Acvila și soția sa, Priscila (13 februarie), Sfântul Apostol Onisim (15 februarie), Sfinții Apostoli Arhip, Filimon și soția sa, Apfia (19 februarie), Sfânta Muceniță Fotini Samarineanca, cea întocmai cu Apostolii (26 februarie), dar și exemplul sfinților străromâni, Cuvioșii Ioan Casian și Gherman din Dobrogea (28 februarie). Pentru rugăciunile lor, Dumnezeu să ne binecuvânteze, dragi colegi, pe acest drum asumat!

 

Mirela Șova este profesoară la Școala Gimnazială „Nicolae Titulescu” din București.