Un valoros „lexicon” al clericilor slujitori ai Catedralei Patriarhale și ai Capitalei

An de an, Catedrala Patriarhală din București îmbracă straie de sărbătoare, odată cu proslăvirea Sfinților Împărați Constantin și Elena, precum și la pomenirea Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou. Ctitoria Voievodului Constantin- Șerban Basarab și a lui Radu Leon Voievod impresionează nu doar prin cele peste trei veacuri și jumătate de existență, ci și prin șirul impresionant de slujitori, care în atâtea sute de veleaturi au săvâr­șit Dumnezeiasca Liturghie și celelalte sfinte slujbe din Tezaurul de Cult, îndrumând nenumărate suflete pe calea mântuirii. Lista completă a slujitorilor Catedralei Patriarhale o știe numai Dumnezeu, căci în vremurile din urmă nu cred să fi întocmit cineva un astfel de pomelnic, istoria reținând doar roadele slujirii acestora: mulți din cei căzuți s-au îndreptat, celor aflați în deznădejde li s-a sădit iarăși raza speranței, cei nevolnici s-au ridicat, cei slabi au fost încu­rajați, iar cei aflați pe calea cea bună, întăriți în a-și continua urcușul duhovnicesc; bogaților li s-a predicat virtutea milosteniei, bolnavilor, pe cea a bunei nădăjduiri și a răbdării. În multe chipuri, slujitorii sfintelor altare pot ajuta, lumina și mângâia mulți­mea credin­cioșilor, care-i caută spre a afla odihnă sufletelor și cale către Cer, încre­dințați că nu vor bate singuri la porțile Veșniciei. De aceea se cade a nu-i lăsa uitării, arătându-le permanentă recunoș­tință, fie că vorbim de sacerdoți ai catedralelor chiriarhale, fie de cei ai bisericilor de enorie sau ai mănăstirilor din toată cuprinderea românească.

Dacă pentru timpurile străvechi s-a dovedit imposibilă întocmirea listei slujitorilor unei biserici, fie ea și catedrală mitropolitană ori patriarhală, lucrul a devenit posibil astăzi, măcar în ce privește secolul trecut sau contemporaneitatea.

O dovadă incontestabilă a acestui adevăr ne-o prezintă cartea Clerici slujitori ai Catedralei patriarhale și ai Capitalei, apărută în 2023, la Editura Cuvântul Vieții a Mitropoliei Munteniei și Dobrogei, scrisă de Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhi­episcopiei Bucureștilor. Pe lângă îndatoririle slujirii arhi­erești, Prea­sfin­țitul Părinte Timotei Prahoveanul își drămu­iește timpul cu acribie, „ca să se facă tuturor toate”, dar nu uită de o veche și rodnică îndeletnicire a sa, scrisul. Autor a numeroase volume, lucrări, studii și articole de autor sau coordonate ce oglindesc „pulsația inimii” Bisericii lui Hristos din România, dar îndeosebi viața religioasă și culturală a monahismului românesc, Preasfinția Sa a devenit unul dintre mânuitorii condeiului din lumea eclesiastică românească și, din 2018, membru al Uniunii Scriitorilor din România, apoi, din anul 2022, membru al Societății Scriitorilor din Bucovina.

Motivația alcătuirii prețioasei scrieri o devoalează autorul ei în Prolog, „lucrarea este închinată celor care au împodobit, prin trăirea și slujirea lor, Catedrala patriarhală, locaș afierosit Sfinților Împă­rați Constantin și Elena și Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, dar și alte sfinte locașuri din Capitală”.

Tipărit în condiții grafice excelente, volumul cuprinde peste 60 de „portrete în cuvinte” ale unor per­so­nalități bisericești care au slujit ori slujesc la Catedrala Patriarhală sau în alte biserici bucu­reș­tene. Autorul ne propune, con­simțit, o îm­păr­țire a acestora în mai multe categorii, ele constituindu-se, deodată, în capitole ale căr­ții: clerici propuși spre canonizare; ierarhi; cler din cinul monahal (arhiman­driți, protosingheli, ieromonahi și ierodiaconi); preoți de mir cu diferite ascultări în admi­nistrația bisericească sau slujitori ai Școlii teologice românești.

Succintele creionări ale vieții și activității câtorva din clericii slujitori ai catedralei și ai Capitalei au fost alcătuite de Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul cu autoritatea unui profesionist în ale condeiului, pe majoritatea celor evocați cunoscându-i personal și colaborând uneori. Astfel, surprinde în chip deosebit nu doar date biografice, ci și elemente definitorii ale perso­na­lității acestora. Într-un mod caracteristic, autorul volumului unește trecutul cu prezentul, imor­talizând prin sensibilitatea sa creatoare, după cum însuși afirmă, doar o parte din lista sacer­doților catedralei, captivând și lăsându-se captivat, asemenea unui iscusit rapsod, de persona­li­tățile eclesiastice înfățișate, dar și de lucrarea lor în „ogorul Domnului”.

Amintim câțiva slujitori trecuți în veșnicie, care, prin harul preoției, în cele trei trepte, s-au integrat organic în viața Bisericii, pe când lucrarea celor sfinte și sfințitoare le-a transfigurat întreaga existență: Patriarhul Teoctist Arăpașu, Mitropolitul Bartolomeu Anania, Arhi­episcopul Adrian Hrițcu; arhiman­driții Cleopa Ilie, Sofian Boghiu, Benedict Ghiuș, Irineu Cheorbeja, Ioil Babaca, Vasile Vasilache; protosinghelii Petroniu Tănase, Lau­ren­țiu Movileanu, Gherasim Bica; ieromonahul Arsenie Boca, iero­schi­­monahul Iasim Neagu, arhidiaconul Evghenie Dascălu; preoții profesori Dumitru Stăniloae, Dumitru Popescu și mulți alții.

Arcul peste timp, unificator al trecutului cu prezentul, a fost realizat de autorul scrierii prin eviden­­ție­rea numeroșilor slujitori ai Catedralei Patriarhale ori ai Capitalei din timpurile noastre, care, prin viața și activitatea lor, duc mai departe moștenirea sfântă și jertfa înaintașilor pentru Biserica stră­mo­șească, pentru credința noastră sfântă, pentru neam și țară: Preafericitul Părinte Patriarh Daniel; Părinții Mitropoliți Teofan Savu, Nifon Mihăiță și Irineu Pop; Pă­rinții Arhiepiscopi Casian Crăciun, Ciprian Spiridon, Varsanufie Gogescu și Episcop-vicar patriarhal  Paisie Sinaitul;  arhimandriții Teofil Anăstăsoaie, Ciprian Grădinaru, Clement Haralam, Nectarie Șofe­lea; părintele profesor Ștefan Buchiu, părintele consilier patriarhal Nicolae Dascălu și alții.

Importanța volumului Preasfin­ți­tului Părinte Timotei Prahoveanul este dată de prezentarea sistematică, obiectivă a informațiilor, autorul realizând o expunere vie, dinamică și accesibilă, dar nu exhaustivă, care antrenează cititorul să caute și să descopere persona­lități marcante ale Bisericii noastre strămoșești din secolul trecut, dar și din contemporaneitate.

Încredințat fiind că subiectul nu a fost epuizat, după cum și autorul afirmă, vă invit să par­curgeți această lucrare, născută din recunoștință și dragoste pentru clericii slujitori ai Catedralei Patriarhale și ai Capitalei și, prin ei, față de toți slujitorii sfintelor altare din toate timpurile și din toate locurile rotunjimii pământului românesc.