Un volum despre teologia Sfântului Dionisie

Un articol de: Pr. Ioniță Apostolache - 24 Iunie 2012

De curând a văzut lumina tiparului cel de-al treilea volum din colecţia "Studia Theologica", dedicat "Teologiei şi filosofiei Sfântului Dionisie Areopagitul", la Editura "Mitropolia Olteniei", cu binecuvântarea Înalt Preasfinţitului Părinte Irineu, Mitropolitul Olteniei.

Iubitorii de teologie pot adăuga în biblioteca personală o nouă lucrare din colecţia academică de studii "Studia Theologica". Cu o tradiţie de trei ani în spate, prestigioasa colecţie este girată de Facultatea de Teologie din Craiova. Subiectul ales a fost dezbătut în urmă cu doi ani la Mănăstirea Tismana în cadrul unui simpozion naţional, coordonat de pr. conf. univ. dr. Picu Ocoleanu, cadru didactic al Facultăţii de Teologie, Istorie şi Ştinţele Educaţiei din Craiova. "Dionisie Areopagitul, sfânt apostolic şi teolog contemporan" Cele două părţi (fiecare aşezate într-o carte distinctă: "Theologia - Mistica - Philosofia" şi "Theologia - Mistica - Homiletica - Historia") însumează 398, respectiv 362 de pagini. Într-o notă comparativă, IPS Mitropolit Irineu aduce în actualitate o temă cu subiect incitant: "Dionisie Areopagitul, sfânt apostolic şi teolog contemporan". În acest sens, Înalt Preasfinţia Sa abordează în special dimensiunea mistică a gândirii sale, arătându-l ca pe un adevărat învăţător al celor care caută şi doresc mântuirea. În concepţia sa, nevoitorul, "înainte de a pătrunde în întunericul divin, trebuie să se purifice de patimi şi să depăşească limitele raţiunilor, cuvintelor, imaginilor celor văzute şi celor nevăzute. În acest popas mistic, descrierea lui Dumnezeu şi a îngerilor este prezentată prin două tipuri de simboluri, numite asemănătoare şi neasemănătoare. Simbolurile neasemănătare sunt antropomorfice şi paradoxale. Simbolurile asemănătoare Îl descriu pe Dumnezeu aşa cum este, potrivit atributelor divine" (pp. 10-11). "Theologia - Mistica - Philosofia" Al doilea studiu este semnat de pr. prof. univ. dr. Adrian Niculcea, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Constanţa. Tema prezentată dezvoltă "Receptarea diferită a gândirii Sfântului Dionisie - cauză majoră a actualei separaţii religioase dintre Orient şi Occident". "În faţa unor mari provocări doctrinare" - notează pr. prof. Niculcea - "Ortodoxia obişnuieşte să-şi întoarcă faţa către marii ei mentori: Părinţii Bisericii... Părinţii au fost mari pentru că au găsit soluţii potrivite la problemele religioase ale vremii fiecăruia dintre ei, formulându-le în opere nemuritoare. Dar ei mai sunt mari pentru că mesajul lor îşi păstrează într-un fel actualitatea şi peste veacuri. Este cazul lui Dionisie, la care putem găsi un răspuns, o argumentare chiar, la problema pe care am formulat-o mai sus" (pp. 21-22). Tot în prima parte a volumului putem răsfoi studiile semnate de: pr. conf. univ. dr. Gheorghe Zamfir (Facultatea de Teologie din Craiova) - "Căile cunoaşterii lui Dumnezeu la Sfântul Dionisie Pseudo-Areopagitul", lect. univ. dr. Emanuel Cristian Cercel (Facultatea de Teologie din Craiova) - "Pedagogia morţii în ritualul înmormântării la Sf. Dionisie Areopagitul şi în cel contemporan", pr. prof. univ. dr. Ion Popescu (Facultatea de Teologie din Piteşti) - "Mişcare, sensibilitate şi complexitate în sistemul dionisian. Actualitatea gândirii dionisiene", dr. Nicolae Turcanu (Universitatea "Babeş-Bolyai" din Cluj Napoca) - "Sf. Dionisie Areopagitul în contextul filosofiei postmetafizice", şi asist. univ. dr. Adrian Boldişor (Facultatea de Teologie din Craiova) - "Coincidentia oppositorum de la Sfântul Dionisie Areopagitul la Mircea Eliade". "Theologia - Mistica - Homiletica - Historia" În cea de a doua parte a volumului, pr. conf. univ. dr. Picu Ocoleanu, coordonatorul publicaţiei, a analizat principalele aspecte şi concepte ascetico-mistice desprinse din monahismul sirian. Astfel, sub genericul "Monahi, terapeuţi, ihidaya", au fost dezvoltate principalele "probleme de genealogie a monahismului în Epistolele Sfântului Dionisie Areopagitul". Într-o analiză atentă, pr. conf. Ocoleanu găseşte o foarte interesantă conexiune între terapie şi monahism. El aşază tendinţa de apropiere a celor doi termeni pe suportul unor explicaţii justificate mai ales din punct de vedere istoric: "Atât utilizarea termenului "terapeuţi" pentru a-i desemna pe monahi, cât şi maniera de a înţelege conceptul de "monah" însuşi îl vădesc pe autorul Corpus-ului pseudo-areopagitic ca fiind dependent de istoricul bisericesc şi teologul Eusebiu al Cezareei Palestinei (sec. IV). La începutul secolului al IV-lea acesta credea că poate identifica în "terapeuţii" evrei din tratatul "Despre contemplaţie" al lui Filon din Alexandria pe monahii creştini, deja foarte răspândiţi la acea dată" (pp. 104-105). Dintre studiile publicate în partea a II-a a lucrării, amintim: "Abordări discutabile ale problematicii pseudo-areopagitice din teologia ortodoxă contemporană" - semnat de pr. prof. univ. dr. Gheorghe Drăgulin, de la Facultatea de Teologie din Bucureşti, "Sf. Dionisie Areopagitul în teologia românească: o analiză critică" - de dr. Ciprian Iulian Toroczkai, de la Facultatea de Teologie din Sibiu, "Teologia numirilor divine la Sfântul Dionisie Areopagitul şi problematica axiologicului în educaţia creştină" - semnat de pr. lect. univ. dr. Adrian Ivan, de la Facultatea de Teologie din Craiova, "Sfântul Dionisie şi Ierotei în contextul hagiografic, omiletic, imnografic şi iconografic al sărbătorii Adormirii" - pr. lect. univ. dr. Jan Nicolae, de la Facultatea de Teologie din Alba Iulia, şi "Imperiul Bizantin de la Marcian la Iustinian. Aspecte politice şi religioase" - semnat de lect. univ. dr. Ion Rizea, de la Facultatea de Teologie din Craiova. Cel de al III-lea volum din Colecţia "Studia Theologica" completează o serie de alte două apariţii editoriale închinate Sfântului Maxim Mărturisitorul (vol. I) şi Sfântului Grigorie Palama (vol. II). Vara aceasta, în perioada 25-27 iulie, ca o continuare a activităţilor academice ale Arhiepiscopiei Craiovei, va avea loc, cu binecuvântarea IPS Părinte Irineu, simpozionul naţional cu tema "Teologie şi mistică în opera Sfântului Chiril al Alexandriei".