Uscarea pădurilor s-a accentuat în ultimii doi ani
Pădurile se află, în prezent, într-o „situaţie destul de critică” din cauza fenomenului de uscare a arborilor, atrag atenția specialiștii. Uscarea este agravată de secetă, nu are un tipar clasic de extindere și afectează în mai mare măsură pădurile de foioase decât cele de rășinoase. Fenomenul nu se întâlnește doar în România, ci afectează aproape toate ţările din Europa.
Datele despre fenomenul de uscare a pădurilor în România, care a avut o tendinţă de amplificare în 2025 pe fondul persistenţei secetei, au fost prezentate săptămâna trecută de Flavius Bălăcenoiu, cercetător în cadrul Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea”, la cea de-a IX-a ediţie a Forumului Pădurilor. „În ultimul timp, în special în 2024 şi în 2025, întâlnim în pădure trunchiuri gri, fără coronament sau cu frunzele uscate. Este o situaţie care la început era punctuală, însă a început să aibă o foarte mare amploare la nivel naţional”, a afirmat Bălăcenoiu, citat de Agerpres.
Potrivit specialistului, la răşinoase, „fenomenul nu are un tipar clasic de extindere, ci mai degrabă vedem că, în 2024, cele mai multe afectări au fost în zona de vest, în timp ce în anul curent cele mai multe probleme au fost în zona de est şi cu extensii în sudul ţării. (...) Seceta a agravat fenomenul şi a slăbit rezistenţa arborilor, crescând vulnerabilitatea la atacurile de insecte”.
La foioase, situația este mai gravă. „Tot mai multe păduri, în tot mai multe judeţe, au trecut din zonele cu galben, unde situaţia era incipientă, în zonele cu portocaliu, unde situaţia începe să fie mai alarmantă şi, mai mult decât atât, au trecut şi în zona roşie, unde ponderea pădurilor uscate este între 16% şi 26%”, a menţionat cercetătorul. Referitor la volumul de arbori uscaţi, acesta a arătat că, dacă în 2024 doar trei judeţe treceau de 50.000 mc, în 2025, în judeţe din sud și din est s-a ajuns la 280.000 mc de uscăciuni.
La forum au fost discutate și rezultatele Inventarului Forestier Naţional (IFN) ciclul III, care arată o creștere a suprafeței forestiere cu aproximativ 500.000 de hectare, o majorare totală a volumului de 59 milioane mc/an și o rată de creştere medie de 8,5 mc/an/ha, aproape dublu faţă de media europeană, de 4,4 mc/an/ha.
Volumul mortalității naturale a arborilor este mare, de 17 milioane mc, și se datorează silviculturii practicate în România, a susţinut Cătălin Tobescu, preşedintele Fordaq. „Fenomenul de uscare a pădurilor, care a luat amploare în 2024-2025, nu este surprins de IFN decât în mică măsură. Suntem foarte aproape de pragul în care aceste volume depăşesc posibilităţile de exploatare şi valorificare şi vor rămâne să putrezească în păduri, afectând şi mai mult sănătatea acestora”, a afirmat Tobescu. (C.Z.)