Ziua Culturii Naţionale sărbătorită la Academia Română

Joi, 12 ianuarie 2023, de la ora 10:00, a avut loc în Aula Academiei Române din Bucureşti sesiunea festivă dedicată Zilei Culturii Naţionale. Acad. Ioan-Aurel Pop, preşedintele Academiei Române, a rostit alocuțiunea de des­chidere şi a subliniat rolul simbolic al zilei festive de la 15 ianuarie în păstrarea şi cultivarea identităţii naţionale, legătura dintre local şi universal în creația eminesciană.

Programul evenimentului a cuprins prelegeri academice, cu tematici convergente către valoarea identitară a culturii, abordată din perspective umaniste şi ştiinţifice. În cadrul sesiunii, publicul prezent a audiat următoarele prelegeri: „Patronajul aulic ca model cultural” (acad. Răzvan Theodorescu), „Ştiinţa în cultura românească” (acad. Marius Andruh), „Elogiul limbii române: La începuturile terminologiei filosofice româneşti. Câteva remarci cu privire la experienţa eminesciană a lecturilor kantiene” (acad. Mircea Dumitru), „Ştiinţa şi identitatea naţională” (acad. Nicolae-Victor Zamfir), „Ştiinţă. Tehnologie. Societate” (acad. Ioan Dumitrache), „Cultura în pericol?” (acad. Nicolae Manolescu), „Miza identitară a culturii” (prof. univ. dr. Mircea Martin, membru corespondent al Academiei Române).

O notă generală a sesiunii din acest an a fost tematica legată de miza identitară a culturii, de relația dintre știință, cultură și identitate națională, de situația actuală a culturii în România, precum și de raportul dintre explozia progresului tehnologic și evoluția societății.

Acad. Răzvan Theodorescu, moderatorul evenimentului, a vorbit despre modelul aulic european şi proiecţiile acestuia în Ţările Române, subliniind că unul dintre pericolele în care se află cultura de azi este „ruptura dintre vârfurile politice şi cele culturale”. Academicianul Marius Andruh a făcut un amplu excurs al dezvoltării ştiinţelor în România şi a subliniat realizările românilor fondatori de instituţii ştiinţifice în ultimele două secole. Acad. Mircea Dumitru a adus un elogiu preocupărilor filosofice ale lui Mihai Eminescu, traducător din Kant la vârsta primei tinereţi şi creator de vocabular filosofic autohton. În alocuţiunea sa, acad. Nicolae-Victor Zamfir, vicepreședinte al Academiei Române, a vorbit despre legătura dintre ştiinţă, cultură şi identitate naţională. Secretarul general al Academiei Române, acad. Ioan Dumitrache, a vorbit despre nivelurile de dezvoltare a ştiinţei şi tehnologiilor şi despre provocările la adresa societăţii şi culturii la trecerea de la societatea informaţională la societatea bazată pe cunoaştere, într-o lume hiperconectată.

Preşedintele Uniunii Scriitorilor din România, acad. Nicolae Manolescu, a deschis o serie de întrebări şi teme de discuţii extrem de actuale în contextul societăţii româneşti de azi: nevoia de instrucţie în şcoală, ca fundament al educaţiei, dezinteresul mass-media pentru marea cultură şi promovarea divertismentului şi a subculturii, locul literaturii în programele şcolare. Directorul „României literare” a afirmat că nu trebuie să uităm niciodată universalitatea literaturii române şi că de multe ori noi înşine ne provincializăm prin rămânerea în anumite tipare de atitudine şi de raportare.

Seria prelegerilor a fost încheiată de prof. univ. dr. Mircea Martin, membru corespondent al Academiei Române, care, sub genericul „Miza identitară a culturii”, a pornit de la reticenţa la afirmarea identităţii personale şi colective şi a afirmat necesitatea păstrării identităţii culturale atât la nivel individual, cât şi comunitar.

Evenimentul a fost încununat de recitalul „Domnule și Frate Eminescu“, susținut de actorul Constantin Chiriac, directorul Teatrului Naţional „Radu Stanca” din Sibiu. Recitalul a constat în împletirea unor fragmente din scrisorile lui Ion Creangă către prietenul său Mihai Eminescu şi versuri din mai multe poeme eminesciene.

Propusă de regretatul critic literar acad. Eugen Simion şi legiferată de Parlamentul României în 2010, Ziua Culturii Naţionale este sărbătorită în fiecare an la 15 ianuarie, data de naştere a poetului Mihai Eminescu, ca un omagiu adus creaţiei sale în ansamblul culturii române, dar, în acelaşi timp, şi pentru a aduce în atenţie rolul culturii în societatea de azi.