„Ceea ce am hotărât, va introduce schimbări majore în educaţie“

▲ Discuţiile dintre reprezentanţii Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului (MECT) şi reprezentanţii a trei dintre sindicatele din învăţământ - „Spiru Haret“, „Alma Mater“ şi Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ - privind Legea învăţământului preuniversitar s-au încheiat ieri, după mai multe runde de discuţii care s-au purtat pe parcursul lunii august ▲ Până joi, tot pachetul de legi ale învăţământului va fi gata ▲

În urma discuţiilor s-a stabilit ca structura învăţământului preuniversitar să includă educaţia timpurie între 0 şi 3 ani, învăţământ preşcolar - 3-6 ani, învăţământul primar de cinci clase (clasa pregătitoare şi clasele I-IV), învăţământul secundar - inferior (gimnazial, care cuprinde cinci clase, respectiv V-IX) şi superior (liceal, care cuprinde trei-patru clase, respectiv clasele a X-a - a XII-a sau/şi a XIII-a) - şi învăţământul terţiar nonuniversitar (postliceal cu unu-trei clase). Învăţământul liceal, filiera tehnologică şi învăţământul terţiar nonuniversitar constituie învăţământul profesional şi tehnic. MECT va relua dicuţiile cu sindicatele pentru legea personlului din învăţământ şi legea învăţământului universitar.

Copiii de şase ani intră în clasa 0

Educaţia timpurie a copiilor trebuie să dureze de la 3 la 6 ani în cadrul grădiniţelor, iar MECT îşi asumă rolul de a crea premisele unei educaţii timpurii de calitate, asigură ministrul educaţiei. Cristian Adomniţei şi liderii de sindicat au ajuns la un acord în ceea ce priveşte introducerea în structura învăţământului preuniversitar a unei clase pregătitoare, clasa zero. Astfel, învăţământul obligatoriu de 10 clase va începe de la vârsta de 6 ani, cu clasa pregătitoare 0 şi va fi structurat pe două cicluri: primul ciclu va fi de la clasa 0 la clasa a IV-a, iar cel de-al doilea, de la clasa a V-a la clasa a IX-a.

De asemenea, s-a ajuns la consens în ceea ce priveşte generalizarea tezelor cu subiect unic la clasele a VII-a, a VIII-a şi a IX-a. Semestrial, elevii vor susţine teză la limba şi literatura română, matematică şi, alternativ, la una dintre disciplinele istorie, geografie şi limbă străină. Media finală a celor 18 teze susţinute în cei trei ani va sta la baza eliberării unui certificat de absolvire a învăţământului obligatoriu de 10 clase.

Admiterea la liceu

Un alt subiect discutat a fost procedura de admitere la liceu. Astfel, admiterea se va realiza în două etape, un aspect important fiind posibilitatea liceelor de a organiza examen de admitere. În prima etapă, admiterea se va realiza pe baza mediei obţinute între nota de la examen şi media notelor de la tezele cu subiect unic din clasele a VII-a, a VIII-a şi a IX-a. Cea de a doua etapă constă în repartizarea computerizată a elevilor care nu au obţinut un loc la liceu în prima etapă. Repartizare computerizată se va realiza pe baza mediei de la tezele cu subiect unic şi în funcţie de opţiunile elevilor şi va urmări completarea locurilor de la liceu rămase libere după prima etapă de admitere.

Un cadru didactic va suţine concurs pentru post

„Discuţiile la Legea învăţământului preuniversitar sunt gata. Mai sunt de discutat unele capitole în ceea ce priveşte statutul personalului didactic“ - a precizat ministrul educaţiei Cristian Adomniţei. S-a căzut, totodată, de acord să se introducă în Legea privind statutul personalului didactic şi dispoziţii referitoare la personalul nedidactic, ale cărui salarii vor putea fi negociate de sindicaliştii din învăţământ cu MECT.

În ceea ce priveşte titularizarea, aceasta se va realiza după alte criterii, şi anume, un cadru didactic va putea să susţină examenul direct pentru postul pe care vrea să se angajeze. În cazul în care postul său va fi restructurat, se va putea angaja fără concurs de titularizare la o altă unitate, care are posturi libere. De asemenea, un profesor care predă în mediu rural, va putea preda şi în mediul urban.

Sindicaliştii din învăţământ şi reprezentanţii MECT au căzut de acord ca finanţarea să se facă direct la unitatea şcolară, fără ca ea să treacă prin structurile administraţiei locale - primării şi consilii locale.

Discuţiile se reiau joi

Potrivit ministrului Cristian Adomniţei, discuţiile la statutul personalului didactic şi la Legea învăţământului superior vor fi reluate în cursul zilei de joi.

„Ceea ce am hotărât, va introduce schimbări majore în educaţie. Mă bucur să spun că am ajuns în această etapă, chiar dacă unii se întristează că am ajuns aici fără scandaluri, fluierături, greve“ - a afirmat ministrul la finalul discuţiilor.

Referindu-se la absenţa de la discuţii a reprezentanţilor Federaţiei Educaţiei Naţionale, ministrul educaţiei a spus că a trimis invitaţii tuturor sindicatelor din învăţământ. „Era normal să vină să-şi spună părerea la masă, şi nu să se poarte ca nişte copii răsfăţaţi“, a declarat demnitarul.

Adomniţei a spus că investiţiile în infrastructură vor continua, astfel încât, până în anul 2010, toţi copiii să aibă loc în grădiniţe.

La rândul său, preşedintele sindicatului „Spiru Haret“, Gheorghe Isvoranu, şi-a manifestat mulţumirea faţă de rezultatele la care s-a ajuns în urma discuţiilor cu reprezentanţii MECT. El a asigurat personalul din învăţământ că îşi va păstra drepturile pe care acesta le are în prezent, şi după adoptarea pachetului de legi.

La rândul său, preşedintele Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ, Aurel Cornea, a caracterizat Legea învăţământului preuniversitar drept una „bună“, „care rezolvă toate problemele ridicate de învăţământ“. „Din punctul de vedere al Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ, considerăm că marea parte a amendamentelor noastre se regăsesc în lege. În ceea ce priveşte statutul personalului didactic, urmează negocieri colegiale, dar ferme. Până joi tot pachetul de legi ale învăţământului va fi gata“ - a afirmat Cornea.

Proiectul legii învăţământului universitar, discutat cu „Alma Mater“

Preşedintele Federaţiei Sindicatelor Libere „Alma Mater“, Răzvan Bobulescu, a spus că sindicatul pe care-l reprezintă nu va renunţa la ideea „alegerii prin vot, dar şi prin competiţie a conducerii universitare“. „Toreadorului îi stă bine în arenă, nu în afara ei. Ne luptăm cu taurul“ - a adăugat Bobulescu.

Până în prezent, proiectul legii învăţământului superior a fost discutat cu rectorii universităţilor. Proiectul prevede ca universităţile să fie conduse de trei organisme, unul deliberativ, unul consultativ şi unul executiv. Totodată, ministerul educaţiei renunţă să numească câte un reprezentant în structurile de conducere ale universităţilor, aşa cum era propus iniţial. Proiectul legii învăţământului superior mai prevede existenţa unei baze de date la nivel naţional care să conţină toate diplomele universitare acordate.

De asemenea, în proiect se aminteşte de un registru unic care ar putea să ţină evidenţa tuturor diplomelor universitare. În proiectul legii învăţământului superior se mai arată că la fiecare trei ani, ministrul educaţiei va prezenta Parlamentului un raport care se bazează pe rapoartele de performanţă ale instituţiilor de învăţământ superior, privind starea sistemului naţional de învăţământ superior şi strategia viitoare de dezvoltare a acestuia în context european şi global. Un astfel de raport trebuie să se refere la toate aspectele care privesc îndeplinirea misiunii instituţiei de învăţământ superior, la starea finanţării învăţământului superior, starea calităţii predării şi cercetării, calitatea învăţării şi vieţii studenţilor, încadrarea cu personal de predare şi cercetare cu referire specială la tinerii universitari.

Pentru managementul activităţii profesionale a studenţilor în instituţia de învăţământ superior se constituie un registru matricol unic care este integrat în registrul matricol naţional al studenţilor din România. Gestiunea registrului matricol instituţional se face pe baza normelor prevăzute în carta instituţiei de învăţământ superior şi în concordanţă cu ordinele ministrului educaţiei şi cercetării.

Transferul tuturor fondurilor din bugetul ministerului educatiei spre universităţi, se face în baza unui contract instituţional, semnat de către ministrul educaţiei şi rector. Instituţiile de învăţământ superior vor face publice contractele lor instituţionale. Proiectul de lege mai prevede ca rectorul să prezinte anual un raport de performanţă, un raport financiar şi un raport de audit intern, consiliului director al universităţii. Instituţiile de învăţământ superior sunt obligate să facă publice raportul de performanţă şi raportul financiar. La fel, se mai prevede ca un student să obţină o singură dată finanţare de la buget pentru un tip de program de studii, iar lucrările de licenţă şi de master sunt evaluate cu note de la 10 la 1, nota minimă de promovare fiind 5. (Oana R.)