La Biblioteca Academiei Române a avut loc, zilele acestea, lansarea ultimei ediții în limba română a volumului „Cartea neagră a comunismului. Crime, teroare, represiune”, coordonat de istoricul francez
22 Noi, 2024
„Biblioteca regăsită“ a Ilenei Florescu
Din 24 octombrie a.c., Palatul Bibliotecii Sfântului Sinod va găzdui, timp de trei săptămâni, expoziţia de fotografie, intitulată "Biblioteca scufundată, dar regăsită", semnată Ileana Florescu. Fotografiile surprind imagini ale Bucureştiului dărâmat în perioada comunistă, dar şi în timpul Revoluţiei, ale operelor lui Eminescu, Elias Canetti, Joseph Conrad, Cervantes, Brahms. După succesul "Sintezei umane", expoziţie prezentată la Roma, la Galeria Studioului de Artă Contemporană "Pino Casagrande", în mai 2009, Ileana Florescu şi-a îmbogăţit seria de cărţi cu fotografii inedite, printre care unele concepute special pentru publicul român. Acum există 180 de fotografii încredinţate curenţilor marini cu "conştiinţa cazualităţii", după cum explică artista (texte universale de la clasice la contemporane, de la literatura sacră la cea profană). Printre acestea se remarcă unii autori a căror alegere este cu totul altfel decât întâmplătoare: Mihai Eminescu, Mircea Eliade şi Gheorghe Leahu, figuri reprezentative ale culturii române ori martori ai distrugerii unei părţi a oraşului Bucureşti în perioada lui Ceauşescu, sintetizate în imaginile din seria Bucureştiul Dispărut, unde pe pagini apare un fond închis şi tulbure.
Titlul expoziţiei, "Biblioteca scufundată", este împrumutat dintr-o intervenţie a lui Sergio Bertelli despre inundaţia din Florenţa, din 1966, în cartea-catalog "Sinteza umană". Palatul Bibliotecii Sfântului Sinod, care găzduieşte expoziţia Ilenei Florescu, are el însuşi o istorie tumultuoasă, legată cumva de tema aleasă de autoare. Pentru a putea fi salvate de demolările furibunde, clădirea, ce constituie un însemnat monument arhitectural, şi, implicit, cărţile, au fost translate câteva zeci de metri. Dispreţul comunist faţă de tot ceea ce reprezenta Biserica, Tradiţia şi tezaurul spiritual al acesteia se circumscrie reprezentării simbolice a valului ucigaş. Din fericire, spaţiul care găzduieşte expoziţia este şi un simbol al rezistenţei la distrugerea omului - palatul a fost mutat, dar nu distrus, dar şi al valorilor spirituale care se perpetuează prin bogăţia de cărţi vechi şi manuscrise, al căror conţinut nu este uitat, ci actualizat. Catalogul "Bibliotecii scufundate" adună o selecţie de imagini semnificative ale expoziţiei. Începând cu 25 octombrie, opt serii de fotografii, compuse fiecare din trei cadre, vor fi expuse şi la Biblioteca Centrală Universitară din Bucureşti (corp Boema), sub îngrijirea Alexandrei Crăciun.
