Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” organizează în perioada 22 noiembrie - 13 decembrie 2014, sub genericul „La muzeu... de sărbători”, ateliere artistice pentru copiii cu vârste între 3 și 12 ani. Petrecerea timpului în mod creativ şi plăcut în familie are efecte profund benefice asupra dezvoltării copiilor, înăţarea de lucruri noi îmbinându-se cu jocul şi cooperarea cu cei mari. Prin atelierele desfăşurate la Muzeul Satului copiii se vor implica în confecţionarea de sorcove, felicitări pentru Crăciun şi Anul Nou, vor învăţa să decoreze turta dulce, să creeze jucării din lemn şi podoabe pentru bradul de Crăciun. Dacă toate aceste activităţi aparţin sărbătorii tradiţionale specifice spaţiului nostru cultural, există şi un atelier în care copiii se vor întâlni cu decoraţiunile japoneze. În parteneriat cu Şcoala Japoneză Sakura din Bucureşti se va organiza un atelier de confecţionat decoraţiuni pentru brad din hârtie, prin arta origami. Cu toţii am făcut, când eram mici, avioane de hârtie, broscuţe, păhărele sau cutioare. Atelierele se desfăşoară până pe 13 decembrie 2014. (Dan Cârlea)
La Casa Academiei din București va avea loc azi, 1 iulie, de la ora 12:00, conferința intitulată „Imaginea de export a României, reflectată în operele de artă expuse la New York World’s Fair (1939-1940). Analize, identificări, descoperiri”, susținută de Eduard Andrei, cercetător în cadrul Institutului de Istoria Artei „G. Oprescu” al Academiei Române.
Muzeul Naţional al Hărților și Cărţii Vechi, împreună cu Asociaţia Artelier D, invită copiii cu vârste între 6 şi 12 ani la noile ateliere ale Clubului de vară - Exploratori și inventatori, care vor avea
Institutul Cultural Român (ICR) de la Beijing a organizat, la sediul său, în perioada 24-29 iunie 2026, un amplu program dedicat patrimoniului brâncovenesc, cuprinzând o expoziție de fotografii de arhivă, două
Galeria de Artă Sacră „Maria Brâncoveanu” din incinta Bisericii Albe - Catul de Jos a Mănăstirii Turnu din Prahova a găzduit duminică, 28 iunie, după Sfânta Liturghie, vernisajul expoziției de pictură
.jpg)
Duminica a 5-a după Rusalii (Vindecarea celor doi demonizați din ținutul Gadarei) Matei 8, 28-34; 9, 1 În vremea aceea, trecând Iisus dincolo, în ținutul Gadarenilor, L-au întâmpinat doi demonizați care
„În vremea aceea au venit la Iisus unii dintre cărturari și farisei, zicând: Învățătorule, voim să vedem de la Tine un semn. Iar El răspunzând le-a zis: Acest neam viclean și desfrânat cere semn, dar semn
Fraților, primiți-vă unii pe alții, precum și Hristos v-a primit pe voi, spre slava lui Dumnezeu. Căci spun: Că Hristos S-a făcut slujitor al tăierii împrejur pentru adevărul lui Dumnezeu, ca să
Sfântul Ierarh Leontie (sec. XIV-XV) s-a născut în veacul al XIV-lea, în oraşul Rădăuţi, unde-şi dorm somnul de veci în biserica voievodală a Mănăstirii Bogdana primii voievozi ai Moldovei, unii dintre ei co
Arhimandrit Ioanichie Bălan, Patericul Românesc, Ediția a VI-a, Ed. Mănăstirea Sihăstria, 2011, pp. 47-48 „Patima (slavei deșarte, ne învață Sf. Cuv. Ioan Casian) este foarte felurită și foarte subțire
Despre Sfânta Olimpiada din Fărcașa s-au păstrat relativ puține informații, deoarece a dus o viață simplă, retrasă și smerită, specifică oamenilor de la țară. Totuși, documentele de arhivă, mărturiile contemporanilor și mai ales amintirile fiului său, Părintele Petroniu Tănase din Muntele Athos, permit reconstituirea unei biografii și a unui profil spiritual relevante pentru înțelegerea personalității sale.
Suntem obişnuiţi să auzim încă de mici tot felul de presupoziţii despre întâmplările din viaţă şi rostul acestora. Pentru că se pare că uneori nu poţi înţelege logica celor petrecute în viaţă şi de
Sfântul Paisie Aghioritul (1924-1974), îndrăgit sfânt grec contemporan, făcând o radiografie a lumii contemporane și a sufletului uman, observa înmulțirea suferințelor umane, trupești, dar mai ales a
Orice tehnologie importantă modifică, implicit sau explicit, experiența umană a lumii. Inteligența artificială face acest lucru într-un mod deosebit de intens, deoarece operează nu doar asupra mediului exterior,
Dacă francezii, italienii sau nemţii ar îndrăzni vreodată să-i acuze pe români că au o cultură minoră, ar fi de ajuns un singur nume care i-ar contrazice fără drept de apel, Mihai Eminescu. Filozoful român
