Festival de tradiții pe Kiseleff

Apostolul zilei

Fraților, bucurați-vă pururea întru Domnul. Și iarăși zic: Bucurați-vă! Îngăduința voastră să se facă știută tuturor oamenilor. Domnul este aproape. Nu vă împovărați cu nicio grijă, ci, întru

Patristica

Sfântul Chiril al Alexandriei, Închinare în Duh și Adevăr, Cartea a Unsprezecea, în Părinți și Scriitori Bisericești (1991), vol. 38, ­pp. 402-403 „Nu mâna omului e cea care binecuvântează, ci El Însu

An omagial

În Sfânta și Marea Luni începe temeinica pregătire pentru Sfințirea Marelui Mir, care se va săvârși în timpul Sfintei Liturghii din Sfânta și Marea Joi. Acest eveniment de seamă al Anului Centenar al Patriarhiei Române este pregătit sub binecuvântarea Patriarhului României, cu deosebită atenție și rigoare eclesială. Marele Mir va fi preparat din ulei de măsline, vin natural, plante şi aromate biblice. Patriarhia Română foloseşte peste 40 de ingrediente.

Editorial

Cele două decenii de ființare pe care le va rotunji Lumina de Duminică în toamna anului curent ­coincid cu dezvoltarea autostrăzilor informaționale construite prin intermediul noilor tehnologii la nivel planetar

Documentar

Între cele mai populare teme din teologia siriacă a primelor veacuri creștine este „haina de nuntă”. Valorificată prin ­numeroase imagini și simboluri biblice, această frumoasă ­paradigmă se configurează

Theologica

Cea mai importantă perioadă liturgică şi duhovnicească din Postul Sfintelor Paşti este cea cuprinsă între Sâmbăta Floriilor şi Sâmbăta Mare, când suntem alături de Domnul şi Mântuitorul nostru Iisus

In memoriam

Acum 40 de ani, la mijloc de martie, în zi de duminică geroasă, paralizantă pentru vremuri în care stăpânirea nu ardea a se îngriji atât de mult de cele ale vieții personale ale cetățenilor țării, pe străzile Fălticenilor străbătea un car tras de boi, cu cetină frumos împodobit, presărată de zăpadă, care purta spre cimitirul din Oprișeni, trupul mult ostenitor, dar niciodată biruit de osteneală, al preotului Ilie Ilisei. Puțin trecut de 71 de ani, părintele plecase pe neașteptate, grăbindu‑se oarecum, la ceas când ar mai fi putut să se bucure de cele ce rodise mâinile sale necruțate, cugetul său statornic întru acrivia rânduielii și inima sa aprinsă de dorul după Casa lui Dumnezeu.